ZF/Scandia Food Cum creştem industria alimentară românească. Programul INVESTALIM, menit să susţină producţia locală de alimente, rezolvă doar o mică parte din problemele unei industrii care se pierde an de an în importuri

„Avem nevoie să consolidăm producătorii în holdinguri. Degeaba faci o fabrică nouă, dacă se închid alte cinci şi se pierde forţa de muncă.“

INVESTALIM, schemă de ajutor de stat menită să susţină producţia locală de alimente în contextul în care importurile de astfel de produse alimentare cresc an de an, este văzut cu ochi buni de producători care îşi fac deja planuri cum să atragă fonduri europene pentru a-şi dezvolta capacităţile existente sau a-şi dezvolta noi capacităţi de producţie.

Bugetul INVESTALIM este de 600 de milioane de euro în perioada 2023-2026 şi deşi pare o sumă mică pentru un sector care se zbate în importuri de zece ori mai mari, producătorii care sunt interesaţi să acceseze fonduri prin program, îl văd cu ochi buni.

„Noi vrem să depunem în această sesiune un proiect pentru o investiţie în depo­zitare, dar şi procesare – fructe deshidratate şi congelate. Investiţia ar fi de 30 mil. euro, iar 30% ar urma să fie contri­buţia proprie. În alte zone, contribuţia proprie ajunge şi la 50%. Însă, eu cred că este un program foarte util pentru că practic nu ai alte alternative în acest do­meniu. E o măsură foarte flexibilă compa­rativ cu altele derulate prin intermediul AFIR, iar pentru investiţii aşa mari în industria alimentară nu există alte pro­grame“, a spus Ionel Burtea, fondator al producătorului de fructe de pădure Abund Berry, una dintre cele mai dinamice companii din acest sector, care a ajuns în 2022 la o cifră de afaceri de 7 milioane de euro, businessul începând să producă fructe în 2017. Ionel Burtea spune că cei mai mulţi producători vor depune proiecte în ultimele zile având în vedere că în acest program punctajele se oferă şi în funcţie de valoarea investiţiei. Anual, bugetul INVESTALIM este de 600 mil. euro pe patru ani, iar anual bugetul este de maximum 148 mil. euro. Programul este menit să susţină reducerea deficitului comercial în sectorul agroali­mentar, dar şi şi să stimuleze investiţii în judeţele cu resurse agricole sau în judeţele mai puţin dezvoltate, dar şi să susţină modernizarea unităţilor existente. Însă sunt de ajuns 148 de milioane de euro pe an pentru a susţine o latură a economiei unde deficitul ajunge la 6 miliarde de euro pe an?

„Nevoi mai mari există întotdeauna, dar eu mă bucur că ministerul a vrut să ne ajute. Şi eu am făcut parte din comitetul care a făcut propuneri legate de dezvol­ta­rea sectorului agroalimentar şi de reducere a deficitului comercial“, a spus şi Grigore Horoi, preşedintele grupului Agricola, unul dintre cei mai mari jucători din sectorul agroalimentar, cu activitate în creşterea păsărilor, în producţia de carne de pui, de ouă, dar şi de ready-meal.

„Anul acesta noi nu depunem proiecte pentru fonduri INVESTALIM, dar pentru anul viitor ne uităm la acest program.“

INVESTALIM este un program greu, cu multe obligaţii astfel încât statul să-şi recupereze fondurile prin taxe şi impozite plătite de companiile cărora li se acordă finanţare, iar aceste sume ar trebui să se reflecte în previziunile financiare din proiect,  spune Cosmin Măglaş, fondator şi CEO al companiei de consultanţă Atragem Finanţare. „Pentru un milion de euro ai nevoie de 36 de persoane noi în companie pentru a îndeplini criteriul, deci este un program greu“, a explicat el.

Cosmin Măglaş spune că România trebuie să sprijine companiile mijlocii sau mari pentru a se putea lupta cu firmele internaţionale. „Noi avem nevoie să ne consolidăm marii producători în Holdinguri. Dar ghidul INVESTALIM nu respectă această caracteristică a Ordonanţei 65, nu respectă crearea de holding-uri, nu respectă achiziţia de fabrici între jucătorii importanţi din piaţă. Iar când dai o sumă de proiect de 50 de milioane de euro nu poţi să o faci într-o doar într-o construcţie nouă, pentru că este irelevantă. (…) Degeaba fac o fabrică de mezeluri la Cluj de 20 de milioane de euro, dacă închid alte cinci fabrici de mezeluri în alte judeţe. Noi trebuie să protejăm acele locuri de muncă, care există deja“, consideră Cosmin Măglaş. Pe de altă parte, fondatorul crede că în forma actuală a programului nu vor intra cei 600 de milioane de euro în economie, dacă nu se vor respecta normele OUG 65, care l-a instituit. Cosmin Măglaş spune că nu vede un interes foarte mare al companiilor pentru INVESTALIM pentru că programul nu este foarte clar.

 

Cine poate aplica pentru INVESTALIM şi care sunt criteriile

► Firmele care vor să înfiinţeze noi capacităţi de producţie sau să extindă capacităţi de producţie, să-şi diversifice producţia cu produse noi sau să schimbe fundamental procesul general de producţie pot aplica pentru fonduri INVESTALIM.

► Beneficiarii eligibili pentru acest tip de sprijin sunt întreprinderile nou-înfiinţate sau întreprinderile în activitate, atât IMM, cât şi întreprinderi mari, înfiinţate conform Legii nr. 31/ 1990 privind societăţile comerciale. 

► Prin INVESTALIM se vrea dezvoltarea de capacităţi de producţie în industria cărnii, în prelucrarea legumelor şi fructelor, dar şi în fabricarea zahărului, aceste domenii primind punctaje mai mari. De asemenea, se poate aplica şi pentru fonduri în prelucrarea şi conservarea peştelui, a cartofilor, în fabricarea sucurilor de legume şi fructe, în fabricarea uleiurilor, în fabricarea lactatelor şi a brânzeturilor, a pâinii, prăjiturilor, dar şi a produselor de morărit.

► Punctajele se oferă în funcţie de mai multe criterii precum valoarea investiţiei, rentabilitate, de domeniul investiţiei, dar şi de judeţul în care se face investiţia, judeţe precum Galaţi, Prahova, Gorj, Dolj, având bugete maxime alocate mai mari decât Arad de exemplu.

► Proiectele trebuie să aibă o valoare totală, fără TVA, de minimum 2,5 milioane de lei (circa 500.000 de euro).  De asemenea,  proiectele trebuie să demonstreze eficienţa economică şi viabilitatea pe perioada implementării investiţiei, respectiv maximum 4 ani şi 5 ani de la data finalizării acesteia conform prevederilor planului de afaceri.

Sursa: MADR, AFIR

 

Lipsă de transparenŢă: Ministerul Agriculturii ţine sub cheie numele companiilor care au aplicat pentru INVESTALIM, nu şi pentru celelalte programe derulate prin AFIR

ZF a solicitat Ministerului Agriculturii numărul companiilor care au aplicat până acum pentru fonduri prin programul INVESTALIM, care se derulează prin AFIR şi deşi detalii despre proiectele derulate prin agenţie sunt disponibile oricărui vizitator pe site-ul instituţiei, INVESTALIM lipseşte.

„Procesul de depunere a cererilor de finanţare este în derulare şi la încheierea perioadei de depunere se vor comunica numărul şi valoarea proiectelor care au fost depuse în cadrul sesiunii 2023 şi care vor intra în etapa de verificare pentru selectare în vederea finanţării. Selecţia se face în funcţie de punctajul obţinut, în limita fondurilor disponibile“, au spus reprezentanţii ministerului la solicitarea ZF. Aceştia adaugă că pentru acest program aplică anunţ concurenţial, “astfel încât depunerea propunerilor de proiecte are la bază procedura de ofertare concurenţială şi vor fi depuse şi evaluate conform procedurii competitive pe baza punctajului obţinut după încheierea sesiunii de depunere“.

„INVESTALIM a fost scos din secţiunea de transparenţă de pe site-ul AFIR, iar MADR a venit cu o explicaţie halucinantă cum că pe site-ul AFIR ar trebui să fie prezentate în transparenţă doar programele care sunt fac parte din programul naţional strategic, ori din punctul meu de vedere este o greşseală strategică extrem de importantă pentru că noi toţi aşteptăm predictibilitate din partea guvernanţilor şi transparenţă mai presus de orice“, consideră Cosmin Măglaş, fondator al companiei de consultanţă Atragem Finanţare.

---

ZF derulează o companie editorială susţinută de Scandia Food prin care îşi doreşte să prezinte businessurile din industria alimentară, situaţia unităţilor de producţie, dar şi nivelul exporturilor şi importurilor de produse agro-alimentare.