ZF/Scandia Food Cum creştem industria alimentară românească. Pariu pe mâncarea viitorului: piaţa de alimente plant-based a crescut cu peste 20% în ultimii trei ani. „Produsele din România pot face faţă cu succes concurenţei din supermarketurile din Vest“

♦ ZF derulează o campanie editorială susţinută de Scandia Food prin care îşi doreşte să prezinte businessurile din industria alimentară, situaţia unităţilor de producţie, dar şi nivelul exporturilor şi importurilor de produse agroalimentare.

Piaţa alimentelor plant-based, preferate de vegetarieni, vegani, flexitarieni, dar consumate şi de restul populaţiei în perioadele de post, este una dintre cele mai efervescente categorii din industria alimen­tară, punând România pe harta celor mai mari creşteri în ultimii ani în această categorie.

Datele ONG-ului internaţional Good Food Institure Europe (GFI) Europe arată că vânzările locale de mâncare plant-based au avansat cu 23% în 2022, până la 33 mil. euro. Astfel, un român a cheltuit anul trecut, în medie, 1,7 euro pentru a-şi cumpăra produse alternative la cele din proteină animală, aşa-nu­mitele alimente „verzi“. În acelaşi timp, tot mai mulţi producători apar pe această nişă, iar cei existenţi investesc în creşterea producţiei.

„Piaţa de alimente plant-based din România se află într-un proces de expansiune continuă, aceasta crescând cu peste 20% în ultimii trei ani. Populaţia optează tot mai des în favoarea includerii în cadrul dietei lor a alimentelor de tip plant-based, astfel încât sesizăm o creştere semnificativă a numărului de persoane ce decid să urmeze o dietă vegană, vegetariană sau chiar flexitariană. Se poate remarca deci o creştere semnificativă şi constantă a cererii în piaţă pentru acest tip de alimentaţie“, a spus Sebastian Ciobanu, marketing manager în cadrul producătorului Aivia, un brand care a luat naştere în urmă cu mai bine de zece ani la Cluj şi care produce paste tartinabile, salamuri, sosuri, cârnaţi etc.

La rândul lui, Andrei Roşu, fondatorul Filgud, producător de alimente pe bază de plante, crede că pandemia a accelerat tendinţa oamenilor de a include în nutriţia lor zilnică alimente cu un impact pozitiv asupra sănătăţii, a mediului şi a bunăstării animalelor.

„Această tendinţa se reflectă, de altfel, şi în cifrele de afaceri înregistrate de companiile din acest sector, multe dintre ele dublându-şi sau - în cazul nostru - chiar triplându-şi vânzările“,  a precizat el. Antreprenorul spune că aşteptările sunt foarte mari în ceea ce priveşte acest segment în viitor, asta şi pentru că estimările de creştere ale pieţei globale de alimente

plant-based sunt extrem de optimiste - o rată anuală compusă de creştere (CAGR) de 12-15%, cel puţin până în 2030. „Sperăm că această creştere va fi chiar mai mare, în măsura în care guvernele şi reţelele de supermarket din UE vor adopta măsuri de sprijinire a acestei pieţe, ca parte a măsurilor de combatere a schimbărilor climatice“, a precizat el. 

Un român a cheltuit anul trecut, în medie, 1,7 euro pentru a-şi cumpăra produse alternative la cele din proteină animală, aşa-numitele alimente „verzi“. Suma este cea mai mică din Europa, departe de alte ţări. Spre exemplu, un polonez cheltuie 11,2 euro pe an, iar un neamţ ori un britanic scot din buzunare peste 23 de euro de persoană, deci de 13-15 ori mai mult ca un român.

„Mi-e greu să cred că vom ajunge prea curând la nivelul Germaniei sau al altor ţări din „Vest“. În Germania, aproape 10% din populaţie este vegană sau în devenire, în timp ce în România, exceptând perioadele „de post“, îmi este greu să cred că acest procent depăşeşte 1%. Dar vestea bună este că numărul veganilor şi al flexitarienilor din România creşte semnificativ de la an la an“, a precizat el.

Şi marile magazine şi-au adaptat oferta pentru piaţa în creştere a produselor plant-based, iar unele magazine au zone special amenajate pentru acest tip de produse.

Un exemplu este Carrefour, care pe plan local, în decursul ultimilor trei ani, gama de produse pe bază de plante a retailerului s-a dublat şi se află într-o etapă activă de dezvoltare.

„Pe rafturile celor 435 de magazine Carrefour deschise la nivel naţional - hiper­market, market, express şi discount, Supeco - se regăsesc şi produse româneşti pe bază de plante. Acestea sunt în mod special prezente în categoriile de mâncare gata preparată proaspătă şi congelată. Cu toate acestea, producţia de produse autohtone este limitată în România, întrucât nu există fabrici specializate în categoria de băuturi vegetale, care reprezintă cea mai mare pondere în segmentul pe bază de plante“, au spus reprezentanţii Carrefour România.

Un alt exemplu este şi Lidl este prezent pe piaţa din România cu un sortiment cu peste 80% produse marcă proprie. Compania are un sortiment permanent disponibile în gama cu produse ready to eat, Chef Select (printre care zacuscă, fasole bătută, humus), cât şi produse de tip in-and-out, disponibile în magazine doar în timpul Săptămânii dedicate produselor vegane din gama proprie, Vemondo. De asemenea, compania lansează în perioada postului mai multe produse. „În plus, investim constant în parteneriatele cu producătorii locali şi ne dorim să extindem gama de produse româneşti din sortimentul nostru permanent, inclusiv în ceea ce priveşte preparatele pe bază de proteină vegetală. Spre exemplu, în prezent avem două produse vegane noi, şniţel şi chifteluţe, care se găsesc pe rafturile magazinelor noastre la categoria congelate şi sunt dezvoltate local, alături de un furnizor român, sub brandul Vemondo, marcă proprie Lidl“, au spus reprezentanţii Lidl, care adaugă că observă o tendinţă din partea acestora de a adopta un stil de viaţă echilibrat.

Multă vreme, în România, alimentele vegane ori vegetariene au fost asociate în bună parte cu perioadele de post. În continuare, mulţi oameni le consumă doar atunci, dar este evident că în număr tot mai mare, consumatorii reduc cumpărăturile de proteină animală şi caută alternative verzi. Este evident astfel că piaţa locală urmează modelul din Occident.

 

Poate deveni România un producător-cheie pe piaţa europeană?

Andrei Roşu spune că el călătoreşte foarte mult şi participă la târguri alimentare din vestul Europei şi a observat potenţialul României în acest domeniu. „Pot să vă asigur că multe dintre alimentele "alternative" produse în România pot face faţă cu succes concurenţei din supermarketurile de acolo. Până acum 2-3 ani aveam, cei mai mulţi dintre noi, producătorii autohtoni de plant-based, problema capacitătii (reduse) de producţie. Între timp, situaţia s-a schimbat semnificativ, pe măsura creşterii cererii şi a interesului investitorilor pentru sectorul nostru“, a spus fondatorul Filgud. El explică faptul că în cazul Filgud a reuşit să majoreze capacitatea de producţie de aproape 20 de ori faţă de 2021, pâna la 2 milioane de unităţi pe an şi o pot suplimenta până la 4 milioane, în cazul în care este necesar.

„Revenind la produsele din piaţa din România, avem acces la o gamă extrem de variată şi la branduri locale care cresc frumos: Filgud, Rawckers, Aivia, Iezeress, OhVaz, Sunday Bites, Unison, Vacaju, NoMoMoo, Razw, Ambrozia, Republica Bio etc. Toate aceste branduri fac extrem de uşoară misiunea oricărui om care doreşte să facă tranziţia la produse de origine animală la produsele alternative, sustenabile şi sanatoase“, a precizat el.

Sebastian Ciobanu, marketing manager în cadrul producătorului Aivia, spune că în cadrul peisajului alimentar actual a identificat cu bucurie faptul că există o cerinţă tot mai accentuată pentru alimente vegane cu eticheta curată, ceea ce denotă faptul că oamenii încep să pună tot mai mult preţ pe calitatea ingredientelor folosite, înţelegând impactul acestora asupra sănătăţii. „Există un potenţial enorm de dezvoltare în această direcţie“.