ZF/ING CEO strategy during difficult times. CEO din domenii diferite, dar cu aceleaşi bătăi de cap: forţa de muncă şi incertitudinea rămân printre principalele îngrijorări

♦ Viziunea globală este că ratele de dobândă ale băncilor centrale au atins vârful şi urmează să intre pe o pantă de scădere, dar menţinerea unui nivel înalt al dobânzilor ar putea crea în continuare o încetinire a creditării ♦ Şomajul nu este o problemă, dar companiile trebuie urmărite cu grijă pentru că ele dau semnalul dacă situaţia se înrăutăţeşte ♦ Deşi inflaţia scade, există în continuare incertitudine ♦ Nivelul de angajaţi calificaţi, cu nivel tehnic, este foarte jos şi sistemul educaţional nu livrează.

Forţa de muncă calificată este tot mai greu de găsit, iar unii au început să îşi instruiască singuri angajaţii, unele perspective macroeconomice pun presiuni pe anumite domenii în ceea ce priveşte transpunerea reglementărilor, incertitudinea rămâne în continuare în mintea tuturor industriilor, în special în ceea ce priveşte inflaţia, dar nici nivelul ratelor de dobândă, care ar trebui să înceapă să scadă, nu dă un sentiment prea confortabil pentru că ani buni vor rămâne la un nivel mai mare decât în perioada de precriză, au fost doar câteva dintre concluziile atinse de şefii companiilor din diferite domenii care au participat la conferinţa ZF organizată în parteneriat cu ING „CEO strategy during difficult times“.

Uday Sareen, head of wholesale banking Europe, Middle East & Africa (EMEA), ING Group, invitat special la conferinţă, a explicat într-o viziune globală că atât România, cât şi Polonia şi Ungaria au prognoze mult mai favorabile din punctul de vedere al creşterii economice în 2024, spre 3%, nivelul ratelor de dobândă au ajuns la vârf şi urmează scăderea, ritmul de scădere va fi mult mai încet în Europa comparativ cu SUA.

„Vedem atât România, cât şi Polonia şi Ungaria la o creştere de 3% pentru 2024. Cred că este o previziune destul de pozitivă. Deocamdată această regiune creşte într-un ritm mai alert. Viziunea globală este că ratele de dobândă a băncilor centrale sunt probabil la vârf sau aproape de vârf. Una din perspective este că scăderea nu va fi la fel de uniformă precum creşterea. Deşi vor scădea, să ajungem la un nivel al ratelor de dobândă pre-COVID nu este probabil pentru cel puţin câţiva ani“, susţine Uday Sareen.

Uday Sareen, head of wholesale banking Europe, Middle East & Africa (EMEA), ING Group

► Viziunea globală este că ratele de dobândă ale băncilor centrale sunt probabil la vârf sau aproape de vârf. Una din perspective este că scăderea nu va fi la fel de uniformă precum creşterea. Ratele de dobândă vor începe să scadă. Din punctul nostru de vedere  din primăvară vom vedea o scădere din partea SUA. Frecvenţa mişcărilor din SUA este mai scurtă decât din Zona Euro. Vedem ratele de dobândă că scad mai rapid în SUA comparativ cu Zona Euro. Deşi vor scădea, să ajungem la un nivel al ratelor de dobândă pre-COVID nu este probabil pentru cel puţin câţiva ani. Cu siguranţă ritmul de scădere este mult mai încet în Europa faţă de SUA.

► Pe măsură ce coborâm din vârf, vom vedea un anumit impact pe dinamica de creştere. Am menţionat că 2023 nu a fost aşa de rău, dar estimarea creşterii economice pentru 2024 este de 0,2%, iar pentru Zona Euro este tot sub 1%, respectiv 0,6%. Dacă 0,2% teoretic este pozitiv, iar nivelul de consens este 0,6%. Germania cred că a avut trei trimestre consecutive de contracţie. Este clar că încetineşte şi ar putea fi singura economie mare care va avea contracţie în 2023.

► Vedem atât România, cât şi Polonia şi Ungaria la o creştere de 3% pentru 2024. Cred că este o previziune destul de pozitivă. Această zonă creşte mai repede decât Zona Euro şi SUA. Cifrele din Europa Centrală şi de Est tind să fie cu o întârziere faţă de cele pentru Zona Euro. Deocamdată această regiune creşte într-un ritm mai alert. Am văzut acest lucru şi în businessul nostru. Pe măsură ce ratele de dobândă au început să crească am văzut un flux mai mare al depozitelor, un flux mai mare al marjelor, care contribuie la o optică mai mare a businessului.

Florin Ilie, deputy CEO, head of wholesale banking, ING România

► România în ultimii 5-10 ani a fost cea mai antreprenorială ţară din regiune. Suntem flexibili, adaptabili şi pentru prima oară în istoria noastră acest lucru este în favoarea noastră. Cel mai mare pericol este să nu omorâm antreprenorii pe care îi avem. Am vizitat unul dintre cei mai mari producători de componente auto din România, în Timişoara şi nimic din ce fac nu are legătură cu motorul pe combustie, deşi furnizează pentru mulţi producători auto. Principalele zone de pe care se axează sunt calculatoarele, senzorii, camerele maşinilor. Majoritatea lanţului de valori va fi acolo şi cu maşinile electrice.

► Feedbackul de la instituţiile europene este pozitiv şi ne sprijină după ce aud planul. Banii de la Uniunea Europeană pare că vor veni în continuare, sunt nerăbdători să sprijine România.

► Pentru moment nu vedem probleme privind şomajul.

► Nici noi şi nici alte bănci nu vedem o creştere a creditelor neperformante, ceea ce înseamnă că firmele sunt reziliente pentru că au învăţat din crizele anterioare. Bilanţurile au fost mult mai sănătoase, nu s-au îndatorat prea mult şi s-au descurcat cu fondul de rulment.

► Când a venit încetinirea, a fost o încetinire în volum, dar după ajustarea preţurilor, veniturile totale sunt tot pe plus de la un an la altul. În final, dacă nu le-a crescut costul prea mult, nu au avut probleme de viabilitate. Deci nu există pericol iminent privind şomajul, dar trebuie să avem grijă.

Monalisa Ungureanu, CEO al Agrii

► Situaţia în general în această toamnă este mai puţin pozitivă şi mai puţin optimistă decât în anii normali. Însă, în domeniul de activitate pe care îl reprezintă, lucrurile acestea se reglează pe parcurs pentru că domeniul de activitate agricol este foarte influenţat de vreme. Cu toate acestea, gestionăm lucruile pas cu pas pentru că suntem optimişti că vom avea ploi şi lucrurile vor merge mai bine decât estimările.

► Trebuie să admitem că atunci când analizezi un fermier din perspectiva bonităţii, trebuie să analizezi şi în viitor pentru a vedea perspectivele fermierilor, dacă vor avea posibilitatea de a returna banii.

Ondrej Safar, country manager al Grupului CEZ în România

► Suntem în faţa unor schimbări majore privind modul în care producem şi folosim energia şi tipul de energie pe care o folosim. Ne-am asumat anumite obiective până în 2050, ceea ce înseamnă că modul în care folosim energia se va schimba.

► Cel mai mare pericol pe măsură ce băncile încep să se uite la aceste măsuri privind obiectivul emisiilor este că va fi tradus în tot. Dacă ajungi să ignori lucrurile acestea într-o bună zi o să realizezi că nimeni nu mai cumpără de la tine pentru că nu te califici şi nu ajuţi partenerii de business să fie eligibili pentru anumite credite şi îi descalifici din anumite oportunităţi.

Tudor Manea, CEO al eMAG

► Până acum este bun anul 2023. Dacă ne uităm la estimările iniţiale pe e-commerce, că va creşte cu două cifre, am ajuns acolo în primele 8 luni din an. Acest lucru s-a întâmplat pe zona de retail, care a crescut cu 4-5% până la finalul lunii iulie. Uitându-ne la 2024, pentru că acum este momentul în care toţi încep să îşi planifice paşii pentru anul viitor, va fi o creştere economică în România.

► Ratele de dobândă dacă continuă să rămână la un nivel înalt vor încetini creditarea, iar cea mai costisitoare parte din retalul non-food este finanţată prin credit. Dacă ratele de dobândă rămân la un nivel înalt, creditarea încetineşte şi ar putea afecta ecommerce-ul.

Corneliu Bodea, CEO Adrem şi preşedintele Centrului Român al Energie

► Am început să avem o nevoie permanentă de oameni. Problema este că nivelul de angajaţi calificaţi, cu nivel tehnic, este foarte jos şi sistemul educaţional nu livrează. De aceea, ceea ce facem noi este să construim calificarea la locul de muncă, în interiorul organizaţiei.

► Am construit acum o relaţie mai bună cu sistemul bancar şi compania noastră a crescut. Anul acesta vom avea cea mai mare cifră de afaceri şi profit, iar relaţia cu băncile a ajutat.

► Cred că acum suntem, la nivel global, în era unei mari transformări, revoluţii. Am venit dintr-un mod conservator de a face economie şi politică, către unul progresist.

Albert Davidoglu, CEO, Macromex

► Dacă ne uităm la creşterile salariale din ultimii zece ani, înainte de această rată a inflaţie aveam creşteri cuprinse între 7% şi 10% în FMCG, în perioada ratei inflaţiei ridicate aveam creşteri de salarii anuale cuprinse între 12% şi 15%, acestea sunt creşteri anuale, ceea ce înseamnă că organizaţiile aveau rezultate financiare suficient de bune pentru suporta aceste creşteri.

► De acum şi în următorii cinci ani cred că salariile se vor dubla în România, creşteri conduse de o serie de factori precum: lipsa forţei de muncă, lipsa forţei de muncă calificate. Salariile vor fi în creştere, nu sunt aşa de sigur în ceea ce priveşte scăderea ratei inflaţiei.

Ionuţ Corniciuc, fondator & CEO al Instore Power Provider (IPP)

► Avem în jur de 3.000 de oameni. În acest an introducem în activitatea noastră aproape 300 de oameni din afara UE, din Asia. Este o cerere mare şi se adaptează foarte bine, este adevărat că se implică puţin în muncă, sunt cu educaţie joasă, dar acoperă foarte bine muncile şi au fost adoptaţi foarte bine de colegii români.

► Cred că da, este o soluţie pentru acoperirea lipsei de forţă de muncă din România. Acest lucru se întâmplă şi în ţările vestice.

► De ce Germania este atât de deschisă să primească emigranţi sirieni? Au rata de natalitate mică, au sectoare economice intensive în forţă de muncă. Au nevoie de mulţi străini să acopere joburile disponibile.

Marius Ştefan,  fondatorul Autonom

► Cum este economia României într-un cuvânt? Bună. În două cuvinte? Nu e bună. Cred că este un moment bun să începi lucrurile. Când lucrurile sunt volatile, există posibilitatea să faci bani.

► Lucrurile se mişcă, iar în zona mea de business încercăm să anticipăm ce vom face în 4 ani. Cum vom vinde maşinile pe care le cumpărăm astăzi? Aproape imposibil. Dacă îţi place volatilitatea, este o perioadă foarte bună.

► În termeni de manufacturare, România are un sector puternic. Marja va scădea puţin, pentru că numărul de componente va scădea pe maşinile electrice, de 10 ori mai puţine părţi mobile decât la maşinile clasice.