ZF Bankers 2021

ZF Bankers Summit 2021, ziua 2. Dobânzile scăzute, marjele reduse, lichiditatea din piaţă creează un context favorabil pentru creditare. IMM Invest a avut un rol benefic pentru firme şi economie

08.07.2021, 08:30 Autori: Claudia Medrega , Ramona Cornea , Mircea Nica , Alex Ciutacu

♦ Bancherii spun că au crescut şi apetitul băncilor de a credita şi apetitul clienţilor pentru împrumuturi, însă contează şi profilul de risc al firmelor şi gradul de capitalizare ♦ Este necesară o creştere sănătoasă a intermedierii financiare ♦ IMM Invest a avut un rol benefic asupra companiilor şi economiei ♦ Rata NPL va reveni pe creştere ♦ BNR ar putea să înceapă să majoreze dobânzile de la începutul lui 2022, însă depinde de mediul extern, de ce vor face celelalte bănci centrale ♦ Cursul leu/euro va fi pe o tendinţă de depreciere, însă fără mişcări bruşte.

 

Creditarea a crescut mult şi poate continua să avanseze având în vedere contextul favorabil caracterizat prin dobânzi scăzute şi lichiditate în piaţă, dar este necesară prudenţă din partea bancherilor  pentru a asigura o creştere sănătoasă a intermedierii financiare şi pentru a nu se ajunge la niveluri mari ale creditelor neperformante. Iar BNR poate amâna majorarea dobânzii-cheie până la începutul anului 2022, permiţând astfel stimularea creditării şi revenirea economie. Aceasta este una dintre concluziile ZF Bankers Summit 2021, ziua 2.

Conferinţa ZF Bankers Summit 2021 a fost organizată de Ziarul Financiar în parteneriat cu Mastercard, Visa, CEC Bank, ING, First Bank, Deloitte, Reff şi Asociaţii, Trans Sped, Intesa Sanpaolo Bank, Orange Money, NNDKP, Filip & Company, Garanti BBVA, Citi România, PwC şi FNGCIMM.

„Creditarea merge foarte repede, a crescut foarte mult în 2021 faţă de 2019, şi faţă de 2020. A crescut şi creditul de consum, care în 2020 se oprise. A crescut şi creditul imobiliar. În 2021 au crescut ambele“, a spus Gabriela Nistor, director retail la Banca Transilvania.

Dorinţa păstrării dobânzii de referinţă la niveluri cât de cât joase există şi trebuie să sperăm că această amânare a majorării dobânzii va da posibilitatea economiilor să crească, să-şi revină, a explicat ea.

La rândul ei Dana Dima, vicepreşedinte retail la BCR, aminteşte că băncile trebuie să crediteze sănătos. Ea a adus în discuţie temperarea riscurilor faţă de criza precedentă din 2008-2009, având în vedere preponderenţa creditelor în lei, cu dobânzi fixe şi faptul că, de exemplu, la creditele ipotecare procentul de avans pe care clienţii îl depun  la momentul acordării creditului este de 20-25%, iar gradul de îndatorare este limitată la maximum 40%, ceea ce nu era cazul în 2008-2009.

„Din punct de vedere al creditării avem un context favorabil, dobânzi scăzute, marje deja scăzute, lichiditate în piaţă, dar trebuie să fim prudenţi, să asigurăm o creştere sănătoasă a intermedierii financiare. Rămânem atenţi şi vigilenţi în continuare apropo de ce magnitudine va avea în România acest val 4 al pandemiei de COVID-19 de care se tot vorbeşte“, a spus şi Anca Nuţiu, director executiv retail customer value management la BRD-SocGen.

Continuarea creşterii creditării depinde şi de politica monetară, rămânând de văzut cât de mult va putea BNR să amâne majorarea dobânzii-cheie, care a fost menţinută la şedinţa de politică monetară de ieri la minimul istoric de 1,25%.

„Aşteptările noastre sunt ca BNR să înceapă ciclul de creştere a dobânzilor în 2022, dar totul depinde de mendiul extern. Dacă băncile centrale mari vor normaliza mai devreme dobânzile, şi în acelaşi timp şi cele din regiune vor face acelaşi lucru, probabil că BNR va amâna acest moment de creştere al dobânzilor cât se poate de mult, dar elementul crucial ţine de inflaţie şi de ce fac celelalte bănci centrale. Mă îndoiesc că BNR va putea menţine dobânzile mici dacă celelalte bănci centrale vor creşte dobânzile mai repede“, a declarat Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank.

În ceea ce priveşte evoluţia cursului de schimb el susţine că nu vom vedea o mişcare  bruscă, ci probabil vom asista la o depreciere uşoară în anii următori, dar tendinţa este de depreciere.

Şi Valentin Popovici, director executiv pieţe financiare la BCR, consideră că deprecierea leului o să continue dar nu la nivelul volatilităţii altor monede din zone. „În următoarea perioadă, banca centrală spunea că îşi doreşte o stabilitate a cursului de schimb, iar deprecierea este legată de diferenţialul de inflaţie dintre România şi zona euro, care se reflectă în evoluţia cursului de schimb“, a spus Popovici.

 

 

Steven van Groningen,

preşedinte & CEO Raiffeisen Bank

► Sistemul bancar a ieşit din criză bine pentru că a fost o combinaţie de factori. În primul rând a existat experienţa de la criza anterioră, cum tratezi clienţii cu probleme, şi nimeni nu a intrat în panică. În al doilea rând a existat clar o viziune - hai să încercăm împreună să găsim soluţii, lichiditatea a fost foarte importantă. Toţi am pus umărul. Fiecare bancă a avut un moratoriu de amânare a ratelor. Şi programele interne ale statului au ajutat  şi un tratament contabil la clienţii care aplică pentru un moratoriu. A fost negociat bine, în ansamblu.

► Moratoriul de amânare a ratelor şi IMM Invest au susţinut economia. Problema era de lichiditate, banii existau, şi s-au găsit modalităţi să pompăm banii în economie.

► Cred că este foarte greu să vorbim despre clienţi în general. Sunt sectoare afectate negativ de pandemie, cum a fi restaurantele, în timp ce alte sectoare au avut un boom fantastic, cum ar fi centrele logistice.

► În general, văd că activitatea de creditare creşte, şi soldurile conturilor curente cresc. Înseamnă că activitatea creşte. Am scăzut şi o să urcăm, o să ne stabilizăm pe un anumit nivel.

► Dacă mă uit la concurenţii mei noi ne luptă în România între noi. Dacă ne uităm şi în alte industrii vedem că lupta devine europeană. Cu digitalizarea va fi şi mai vizibil şi mai simplu. Trebuie să fim şi în România competitivi vizavi de alte ţări. Trebuie să proiectăm la nivel european. Cred că trebuie să găsim care este rolul unui sistem bancar într-o societate, de ce ne trebuie un sistem bancar în România.

► Acum băncile digitale europene nu se uită la ţări, ci se uită la oraşe. Ca ţară nu cred că suntem conştienţi cât de vulnerabili suntem la digitalizarea adevărată. În Olanda pot să plătesc orice factură online, nu am nevoie de un cont bancar în România. Dacă România trece la euro apare întrebarea de ce ai avea nevoie de o bancă în România. Există şi băncile digitale. Este important că avem un sistem bancar românesc, dar trebuie să fim atenţi ca economiile românilor sub formă de depozite, conturi curente, investiţii  în pensii private să nu părăsească ţara  pentru că avem nevoie de acestea aici.

► Ca bancher ai nevoie de câteva calităţi  indiferent de ţara în care eşti. Trebuie să înţelegi piaţa ţării în care eşti activ. Ai foarte mulţi stakeholderi. Cea mai mare responsabilitate este să te asiguri că poţi să dai banii depuşi de clienţi înapoi. Trebuie să aloci banii în creditare, să te asiguri că banii sunt puşi la treabă, să producă ceva, iar o parte din banii respectivi să se întoarcă la bancă sub formă de dobândă. Ai angajaţi care vor un job decent, să fie plătiţi corespunzător, ai acţionari, ai reglementatori. Sunt foarte mulţi stakeholderi şi din ce în ce mai multă legislaţie şi trebuie să păstrezi un echilibru, acesta este jobul meu. Jobul meu nu este să scot cel mai mare profit posibil şi apoi ceilalţi să rezolve ce am făcut eu.

 

Anca Nuţiu,

director executiv retail customer value management, BRD-SocGen

► Din punctul de vedere al creditării avem un context favorabil, dobânzi scăzute, marje deja scăzute, lichiditate în piaţă, dar trebuie să fim prudenţi, să asigurăm o creştere sănătoasă a intermedierii financiare. Rămânem atenţi şi vigilenţi în continuare apropo de ce magnitudine va avea în România acest val 4 de care se tot vorbeşte.

► De la începutul anului observăm o performanţă solidă pe toate dimensiunile, în special pe zona de creditare. Avem creşteri semnificative faţă de 2019, când creditarea se derula normal. Pe credite de consum avem o creştere de peste 20% faţă de 2019, iar pe ipotecare plus 60% dacă ne referim la produsele proprii BRD.

► Creditele pentru locuinţă acordate prin programul Noua Casă se aliniază la acest trend, pe fondul unei creşteri semnificative a cererii pentru produse imobiliare. La Noua Casă, pot spune că am epuizat plafonul aici şi aşteptăm cu interes suplimentarea acestuia. Simţim o creştere a apetitului clienţilor pentru creditare.

► Una dintre priorităţile principale în criza sanitară a fost legată de suportul acordat clienţilor în dificultate şi am avut încă de la începutul pandemiei programe proprii de amânare a ratelor, pe lângă programele guvernamentale.

► La noi, în zona comerţului online avem creşteri spectaculoase, de peste 60%.

 

Dana Dima,

vicepreşedinte retail la BCR

► Trebuie să credităm sănătos.

► Modelul de risc şi acceptare trebuie să fie în pas cu tendinţele pieţei.

► Procentul de avans pe care clienţii îl depun la momentul acordării creditului ipotecar este de 20-25% şi un grad de îndatorare de maximum 40%, ceea ce nu era cazul în 2008-2009. Disciplina şi educaţia financiară, gradul de îndatorare nu vor genera povestea din 2008-2009. O creştere a preţurilor locuinţelor poate fi absorbită prin reguli de risc, dobânzi fixe, credite în lei, ceea ce atunci nu exista.

► Avem mai mult de 30-40% dintre familii, cu 3-4 membri, care locuiesc în două camere. Stând acasă, lucrând, este evident că trebuie îmbunătăţit spaţiul locativ.

► Tendinţa este de utilizare a mobile banking. Vedem peste 50-60% creşteri în zona digitală şi nu neapărat doar tranzacţionare, dar şi achiziţionare de produse.

► Fondul de Garantare, Casa de Pensii au fost aproape de noi în 2020 şi am reuşit să digitalizăm procese pe care altfel nu le-am fi digitalizat. Programul Prima casă, noua versiune, nu a căzut.

► Dacă tranzacţionarea creşte cu 30-40%, şi accesibilitatea la un credit creşte. Creştem în pas cu economia şi noua generaţie.

 

Gabriela Nistor,

director retail la Banca Transilvania

► Creditarea merge foarte repede, a crescut foarte mult în 2021 faţă de 2019, şi faţă de 2020. A crescut şi creditul de consum, care în 2020 se oprise. A crescut şi creditul imobiliar. În 2021 au crescut ambele. Au fost creşteri şi de 40% faţă de anul trecut.

► Dorinţa păstrării dobânzii de referinţă la niveluri cât de cât joase există. Să sperăm că această amânare a majorării dobânzii va da posibilitatea economiilor să crească, să-şi revină, aceasta pare să fie dorinţa, să sperăm că va fi şi putinţa. Am un optimism moderat.

► Accelerând digitalizarea începută în pandemie şi reprioritizând mereu simţi că esti tot timpul cu un pas în urmă. Suntem într-un fel de cursă în care alergăm cu multă viteză.

► În anul 2020 erau nişte trenduri deja în formare, bancherii lucrând să digitalizeze procese şi produse bancare, iar odată cu pandemia au lucrat mai repede, reprioritizând.

► Se observă două trenduri. Oamenii lucrând de acasă în pandemie, nu mai mergeau la serviciu, şi nu mai doreau să meargă nici la bancă. A fost şi ideea de a nu mai pune mana pe bani în pandemie şi lumea a început să folosească mai mult cardul şi telefonul la plăţi, s-au orientat mai mult spre device-uri fizice, au crescut plăţile digitale. Jumătate dintre clienţi au făcut în 2020 prima lor tranzacţie online, 500.000 de clienţii pe tot anul. Jumătate de milion de clienţi nu-i puţin lucru, spune ceva despre schimbări de comportament. O a doua tendinţă este că oamenii se uită tot mai mult la o casă cu grădină, un birou în plus şi un laptop în plus, tendinţe pe care le-am văzut toate şi pe partea de creditare.

 

Felix Daniliuc,

director executiv la BRD-SocGen

 

► În rândul companiilor mari este un alt nivel de robusteţe. În ceea ce priveşte IMM-urile, vedem un grad de sofisticare privind aşteptările legate de produselor de finanţare.

► Acesta este momentul în care noi în cadrul băncilor trebuie să vedem care este această călătorie. Dacă vorbim de companii de 1 mil. euro trebuie să vedem tabloul de creditare, nevoile specifice pe care IMM-ul respectiv îl are privind nivelul de dezvoltare.

► Pe de o parte avem IMM-uri care ştiu ce au de făcut, au o viziune clară pe plan de investiţii, capacităţi de gestionare, dar avem şi acele vulnerabilităţi structurale, gradul de capitalizare, din cauza cărora băncile ar dori să pună un tablou de creditare pentru companii, dar lucrurile trebuie luate de mult mai devreme în sensul de a crea indicatorii financiari ai companiei pentru eligibilitatea la creditare.

 

 

 

Dumitru Nancu,

director general, FNGCIMM

► Este pentru prima dată în 30 de ani când se ia în calcul o rectificare pozitivă. Avem epuizarea plafonului Noua Casă, epuizarea plafonului la Agro IMM Invest, iar 50% din plafonul IMM Invest este consumat în 2 luni.

► În acest moment, după ultimele date, cam 15% din activele bancare sunt deţinute de noi. Şi asta ne referim doar la anul 2020 pentru că după cum bine ştiţi până la 1 ianuarie 2020 FNGCIMM avea o activitate foarte restrânsă, rezumându-se doar la Prima casă, care era în ultimul an de funcţionare.

► La Agro IMM Invest s-a făcut un studiu, iar guvernul vine cu 1 mld. lei şi merge pe un grad de multiplicare de 4x, întrucât agricultura este un domeniu mai atipic şi rezultatele ne arată că la 2 luni de când am lansat programul avem deja solicitări de 4 mld. lei, deci plafonul de 1,1 mld. lei a fost consumat.

 

Alexandra Smedoiu,

partener Deloitte România

► Anul trecut am asistat la o repliere destul de rapidă a tuturor actorilor din piaţă şi IMM Invest, IMM Factor şi Agro IMM Invest au contribuit, au dat acel impuls de încredere pentru a investi în continuare.

► Din partea mediului de afaceri, a fost un impact pozitiv pentru unele firme care poate nu ar fi avut altfel acces în sistemul bancar, firme care poate aveau o capitalizare mai redusă şi fără astfel de garanţii nu ar fi accesat credite. Majoritatea celor care au accesat aceste programe sunt firme bancabile, dar care au beneficiat de condiţii mai bune şi de costuri mai reduse.

► Majoritatea firmelor din România sunt IMM-uri, deci acoperirea programului IMM Invest a fost una extrem de largă, un mod foarte elegant de a da o mână de ajutor.

► Ne întreabă investitorii care investesc în aşa-zisele active distressed când apar neperformantele, unde sunt ele. Răspunsul este unul foarte nuanţat: în primul rând, faţă de acum 10 ani situaţia este alta, sistemul bancar are o altă capitalizare, riscul este altul.

 

 

Mihail Ion,

vicepreşedinte-CFO, Raiffeisen Bank

► Băncile sunt entităţi care sunt foarte strict reglementate şi este firesc să fie aşa. Dincolo de asta trebuie vazută o comparaţie între eforturi şi beneficii. Spectrul costurilor conformării este mai larg dacă ne referim la protecţia datelor cu caracter personal, open banking, care generează efort al participanţilor la piaţă.

► Cred că vorbim şi de o anume influenţă asupra potenţialului volumului de business pentru că este un reglaj fin, un echilibru delicat de găsit între bazinul de clientelă la care ne adresăm şi dimensiunea afacerii.

► Dacă o parte mai mare de resurse se duc pe reglementare rămâne o resursă mai mică pentru activitatea de susţinere a clientelei.

► De exemplu, noi ca bancă în ultimii 3 ani am reinvestit în sisteme şi infrastructură cam un sfert din profitul anual. Din acest profit reinvestit, ponderea investiţiilor, care să susţină partea de reglementare şi conformare este de două cifre. 

 

Cătălin Creţu,

general manager România, Croaţia, Malta şi Slovenia la Visa

► Surpriza anului 2020 a fost rezilienţa acestei industrii a plăţilor electronice, în particular plata cu cardul, pentru că acesta este cel mai popular instrument de plată electronică. Din datele BNR, la nivelul ţării valoarea plăţilor cu cardul a continuat să înregistreze creştere de două cifre ñ 18%.

► Cifra cea mai importantă în ceea ce priveşte progresul făcut este că am ajuns în T1/2021 la 25% consumul personal al românilor făcut cu plata cu cardul. În 2020 eram la 20%, iar în 2019 eram la 17%. Noi deja prindem din urmă Europa Centrală.

► România este în topurile mondiale în ceea ce priveşte plăţile contactless, în top 10 mondial la rata de penetrare a plăţilor contactless în toate plăţile.

► Suntem pe locul 3 din Europa în ceea ce priveşte penetrarea plăţilor contactless în transportul public, după Marea Britanie şi Polonia. Suntem foarte aproape de Polonia. Un sfert dintre aceste plăţi contactless sunt făcute cu dispozitive mobile, Bucureştiul şi Cluj-Napoca având o rată de 35% din toate plăţile din aceste sisteme de transport în comun cu dispozitive mobile.

► În ceea ce priveşte comerţul online, suntem deja peste multe ţări cu un istoric mult mai îndelungat în ceea ce priveşte plata cu cardul. De exemplu, dintre ţările noatre, Croaţia, Slovenia nu au o astfel de creştere a comerţului online şi nici penetrare a comerţului online în plăţile tranzacţionate.

► 4 din 10 români au făcut pentru prima oară prima lor plată online în această perioadă. Firmele s-au orientat către online ca o măsură de supravieţuire.

► Marile magazine online au ajuns ca rate de peste 50% din cumpărăturile online să fie plătite cu cardul, pe când în 2019 rata era de 25%.

► Suma introdusă în România de cei plecaţi în afară se dusese spre un vârf de 7 mld. euro la un moment dat, această cifră a scăzut semnificativ.

► Portofoliul Visa, care are în preponderenţă un portofoliu de debit, a crescut cu 30% anul trecut. În ceea ce priveşte online-ul, anul trecut am avut creşteri de 50% în septembrie, în martie 2021 pe online, portofoliul Visa pe online are 75%. Creşterea totală, dacă adaug şi fizicul, pe portofoliul Visa a fost dublu faţă de creşterea pieţei.

 

Diana Coroabă,

partener PwC România

► Costurile raportării au devenit foarte mari, iar 2022 vine cu o nouă provocare nu doar pentru bănci, ci şi pentru marii contribuabili, în condiţiile în care se doreşte implementarea sistemului SAF-T.

► Sistemul SAF-T care presupune schimbul automat de informaţii între sistemul ANAF şi sistemul marilor contribuabili, inclusiv bănci, este foarte bun pentru ANAF. România stă foarte prost din punctul de vedere al colectărilor. O activitate de control durează foarte mult. Şi pentru bănci este un lucru bun pentru că nu ar mai avea eforturi mari în timpul inspecţiei fiscale. Ne dorim ca sistemul SAF-T să funcţioneze ca în Europa Centrală şi de Vest. Trebuie actualizate toate sistemele informatice astfel încât informaţiile să fie procesate automat şi să fie transmise către ANAF.

 

 

Radu Gheţea,

preşedinte CA, Libra Internet Bank

 

► Am o analiză realizată de PwC în 2017-2018 pentru ARB. Dacă luam atunci o dobândă de 8%, întrucât erau mai sus dobânzile, circa 4% reprezintă costul operaţional, unde avem reglementare, costul de raportare şi de conformitate. Mai avem 2% costul riscului, adică provizionele pe care le face banca, 1% costul finanţării şi 1% rămâne profitul. Este o reprezentare pentru 2017-2018, dar nu s-a schimbat foarte mult. Dacă la ora actuală dobânda e să zicem 6%,  aproape jumătate sau mai mult este costul operaţional, în care avem costuri ale reglementării şi ale raportării la valori foarte ridicate.

► Legat de raportările la ONPCSB este foarte bine că facem aceste raportări, dar noi, băncile, cerem de cel puţin 20 şi ceva de ani să existe şi un feedback. Când facem o raportare de tranzacţie suspectă aşteptăm de multe ori cu clientul la ghişeu şi nu ştim ce să îi spunem că nu există feedback şi trebuie să discuţi cu clientului, să fii politicos, pentru că nu ştii dacă chiar e o tranzacţie suspectă.

 

 

 

Lucian Todea,

cofondator şi COO, Elrond Network

► Există trei abordări posibile pentru un leu digital: există posibilitatea ca banca centrală să înceapă un pilot, ar putea exista o bancă privată şi există şi modalitatea ca acest RON digital să apară fără să fie nevoie de unul dintre aceşti doi actori. E clar că în ordinea în care am enumerat aşa e preferabil, dar există acest concept „algorithmic stable coins“, care pot fi mereu legaţi de valoarea leului şi să înceapă să existe leu digital pe blockchain fără să fie implicată banca centrală sau o bancă privată.

► Noi credem că va avea un impact incredibil de mare asupra sistemului bancar, dar este clar că orizontul de timp este ceva care rămâne de văzut. Dacă fintech-ul a adus inovaţie în zona de front-end utilizând aceleaşi sisteme în spate, noi spunem că blockchainul vine cu inovaţie pe partea de back-end.

 

Valentin Popovici,

director executiv pieţe financiare la BCR

 

► Din punctul meu de vedere, deprecierea leului o să continue dar nu la nivelul volatilităţii altor monede din zone.

► În următoarea perioadă, banca centrală spunea că îşi doreşte o stabilitate a cursului de schimb, iar deprecierea este legată de diferenţialul de inflaţie dintre România şi zona euro, care se reflectă în evoluţia cursului de schimb.

► O depreciere nominală de 2 puncte procentuale pe an cred că este un număr corect.

► Dacă ne uităm în jur şi ne uităm la cum au reacţionat şi alte autorităţi, cred că tot ce s-a întâmplat în luna martie şi primele două, trei luni de pandmie, reacţiile au fost rapide şi semnificative.

 

 

Monica Cadogan,

CEO şi fondator, Vivre

► Vedem tehnologia ca element central, ca premisă a comunicării, a personalizării şi asta înseamnă că preferăm şi vom aştepta luni, ani de zile până ne putem duce în soluţia tehnologică, pentru că în sfârşit putem face personalizării şi în relaţia cu clientul şi cu partenerii, putem veni cu microsoluţii pentru consumatori cu cazuri specifice.

► Acum suntem într-un ecosistem european în care concurăm cross-industries şi cross-countries.  Toţi suntem acum din nişte piscine mici într-un lac mare, să nu zic ocean, şi te trezeşti nu doar cu oportunităţi, dar şi cu competitori noi care setează standarde extrem de înalte în piaţă.

 

 

 

Antoaneta Curteanu,

vicepreşedinte, UniCredit Bank România

 

► Este o perioadă în care toţi evoluăm mult mai rapid, mai accelerat în zona digitală. Ne uităm cu mare atenţie la ce se întâmplă cu fintech-urile, la ce idei şi inovaţii apar în acest domeniu şi ne uităm la parteneriatele cu fintech-urile.

► Avem exemple de succes de fintech-uri care au îmbunătăţit experienţa clientului, însă pe termen lung trebuie să ne uităm şi la capitalizare, la sustenabilitatea modelului de business şi să vedem dacă fintech-urile pot oferi servicii complete de banking. Complexitatea mediului bancar nu a fost atinsă, de aceea spun că reţeta este să lucrăm împreună.

► Să nu uităm că băncile îşi desfăşoară activitatea într-un un cadru puternic reglementat, unul care are de fapt scopul de a reduce riscurile. Aici trebuie să vedem diferenţa.

 

 

 

Şerban Negrescu,

head of product management & marketing la Orange Money

► Elementele de succes ale oricărei instituţii financiare ţin de o serie de factori, iar experienţa oferită clienţilor trebuie să fie greu de egalat, pentru că produsul în sine sau preţul sunt foarte uşor de copiat de la un jucător la altul.

► Cred că interacţiunea cu clientul este foarte importantă, experienţa clientului, înţelegerea dorinţelor clientului şi identificarea problemelor clientului, construirea unor soluţii împreună cu clientul. Sunt importante transparenţa şi încrederea acordată de clienţi, trebuie înţeles cât de fragilă este această înţelegere şi că nu vine de la sine. Şi pasul următor este a-i da clientului controlului. Toţi sunt factori de succes pentru orice companie în ziua de astăzi.

 

 

Septimiu Postelnicu,

general manager, UniCredit Bulbank

 

 

► Ce pot spune este că avem un sistem bancar foarte lichid în Bulgaria. Rata credite/depozite este undeva la 66% pe întregul sistem bancar, ceea ce indică oarecum componenta de lichiditate şi extralichiditate din sistem. De asemenea, suntem pe dobânzi de referinţă. negative, minus 0,70%, ceea ce seamănă mai mult cu sistemele bancare vestice decât cu cele din alte ţări est-europene.

► În Bulgaria acum accelerăm partea de digitalizare şi deservirea clienţilor pe mai multe canale, este încă o piaţă destul de dependentă de sucursală, de cash în economie, într-o proporţie poate mai mare decât în alte zone, dar toate trendurile de digitalizare sunt mult mai accelerate şi cumva susţinute poate şi de trecerea la euro.

 

 

 

Robert Berzea,

CEO, Fashion Days

► Noi am investit destul de mult într-un instrument prin care dăm un scor unui client în funcţie de comportament.

► Pe baza unui scoring, noi ştim clienţii care sunt cu un risc scăzut, către ei mergem cu genul acesta de servicii, iar focusul nostru este să lărgim această plajă. Acest lucru îl facem prin artificial inteligence şi fluxuri de date. Cu cât interacţionăm mai mult cu clienţii, cu atât datele sunt mai relevante.

► La nivel de finanţare, am lansat de curând un serviciu buy now pay later, prin care le propunem clienţilor să comande mai multe produse şi le vom lua banii doar pe cele pe care nu le returnează după câteva zile.

 

 

Andrei Burz-Pînzaru,

partener Reff & Asociaţii, Deloitte Legal, coordonatorul programului Deloitte Private

 

► Capitalizarea globală a tuturor criptomonedelor oscilează undeva între 1.500 şi 2.000 de miliarde de dolari. În SUA există circa 40 de corporaţii, entităţi listate pe burse, care au criptomonede în balance sheets.

► S-a vorbit foarte mult despre riscurile criminalităţii legate de criptomonede, ce se pierde din vedere este că, dacă vom avea criptomonede emise de bănci centrale, acolo efectul este invers. Sunt experţi care vorbesc că trasabilitatea transferurilor banilor va fi una mult mai mare decât cea pe care o avem astăzi, adică se rezolvă problema fungibilităţii banilor.

► În agregat, sunt vreo 10 mld. de dolari în criptomonede pe balance sheets de societăţi listate pe bursele din SUA, deci supuse supravegherii. La nivel de reglementare, din toamna anului trecut avem deja un proiect de regulament european în Europa pentru piaţa criptoactivelor.

 

I

 

onuţ Dumitru,

economist-şef, Raiffeisen Bank

► Corecţia macroeconomică la noi a început. Problema majoră pe care o avem este situaţia deficitului bugetar. Situaţia finanţelor publice este una nesustenabilă. Am intrat pe o traiectorie de consolidare fiscală.

► Guvernul a stabilit reducerea deficitului bugetar la sub 3% din PIB. Suntem pe această traiectorie. Să vedem cât de repede ne ajustăm şi care sunt provocările care apar la orizont, mai ales într-un context în care dobânzile probabil că vor începe să crească, să se normalizeze.

► Aşteptările noastre sunt ca BNR să înceapă ciclul de creştere a dobânzilor în 2022, dar totul depinde de mendiul extern.

► Dacă băncile centrale mari vor normaliza mai devreme dobânzile, şi în acelaşi timp şi cele din regiune vor face acelaşi lucru, probabil că BNR va amâna acest moment de creştere al dobânzilor cât se poate de mult, dar elementul crucial ţine de inflaţie şi de ce fac celelalte bănci centrale.

 

Marius Stoica,

director executiv pieţe financiare la BRD-SocGen

► A fost o perioadă în care întreaga curbă a randamentelor s-a mutat în sensul creşterilor acestora între 1% şi 2%, un element generat de incertitudinea acelor zile, o incertitudine cu care lumea nu era obişnuită.

► A fost evident că lecţiile din 2008 - 2009 au fost învăţate atât de către participanţii la piaţă, cât şi de autorităţi şi bănci centrale. Reacţia lor a fost imediată.

► Un element crucial a fost decizia BNR de a lansa acel program de achiziţie pe piaţa secundară de titluri de stat, care a avut un impact imediat în evoluţia randamentelor, în creşterea preţurilor şi scăderea randamentelor pe piaţa secundară a titlurilor de stat.

► Pe piaţa valutară aş remarca faptul că deprecierea leului a fost de sub 2% în această perioadă de tensiune, în timp ce valutele din regiune - forintul unguresc, zlotul polonez şi coroana cehă - au avut deprecieri de 10% într-un timp foarte scurt.

► Din punctul de vedere al încrederii investitorilor, ponderea deţinerile nerezidenţilor în stocul de titluri de stat a rămas relativ constantă în ultima perioadă, ceea ce arată că ei îşi menţin investiţiile în continuare în titluri de stat.

 

Elena Dincă,

account manager la Mastercard

► Revenirea la normal nu va însemna revenirea la modelul din 2019, ci ne vom adapta cu toţii la acest nou standard creat de contextul pandemic. Acest nou standard merge spre digitalizare, spre plăţi online.

► În această perioadă din ce în ce mai mulţi comercianţi au recomandat plata cu cardul, ceea ce a dus la o creştere a plăţilor contactless.

► Potrivit unui studiu pe care l-am desfăşurat în luna aprilie 2021, unul privind biometria, am observat că 9 din 10 consumatori au încredere în plata online cu cardul. În plus, 56% dintre respondenţi au răspuns că plata cu cardul este metoda de plată preferată în timpul cumpărăturilor online.

► Există un procent de 45% dintre clienţi care preferă plata cu numerar la livrare, însă acest comportament nu este generat de neîncredere în plata cu cardul, ci de dorinţa românilor de a verifica pachetele înainte de efectuarea plăţii. Este un comportament care se va schimba în viitor.

► În 2020 am văzut creşteri spectaculoase ale plăţilor online. Supermarketurile şi farmaciile au evoluat foarte bine în zona de contactless şi platformele de marketplace.