ZF Bankers 2021. Radu Gheţea, preşedinte, Libra Internet Bank: Aproximativ jumătate din dobânda unui credit vine din costul operaţional, adică reglementare, raportare, conformitate

Costul operaţional ajunge să reprezinte circa jumătate din dobânda finală a unui credit, întrucât costurile de reglementare, raportare şi conformitate au devenit tot mai mari, a explicat Radu Gheţea, preşedintele Consiliului de Administraţie al Libra Internet Bank, în cadrul evenimentului ZF Bankers Summit 2021.

„Am o analiză realizată de PwC în 2017-2018 pentru ARB care vrea să afle cât este costul reglementării. Dacă luam atunci o dobândă de 8%, întrucât erau mai sus dobânzile, circa 4% reprezintă costul operaţional, unde avem reglementare, costul de raportare, costul de conformitate. Mai avem 2% costul riscului, adică provizionele pe care le face banca pentru a credita cu riscuri cât mai mici, 1% costul finanţării şi 1% rămâne profitul. Este o reprezentare pentru 2017-2018, dar care nu s-a schimbat foarte mult, în opinia mea. Dacă la ora actuală dobânda e să zicem 6%, vom vedea că aproape jumătate sau chiar mai mult îl reprezintă costul operaţional, în care avem costuri ale reglementării şi ale raportării la valori foarte, foarte ridicate”.

Ce a mai declarat în cadrul ZF Bankers Summit 2021:

• Având în vedere reglementările şi raportările actuale se impune ca reglementările emise de BNR, emise de ONPCSB (Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor), de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal şi de alte autorităţi precum ANAF, ar trebui să fie revizuite şi să vedem în ce măsură pot fi eliminate unele. Nu mai vorbesc de MiFID şi alte reglementări internaţionale, dar cele naţionale ar trebui revizuite.
• Hai să vă dau un singur exemplu care se referă nu doar la sistemul bancar, ci la întreaga activitate economică. De vreo 2-3 ani avem aceste obligaţii privind protecţia dateor cu caracter personal. Şi în fiecare zi, fiecare dintre noi, ori semnăm o hârtie când ne facem o radiografie la dinţi, ori dăm cu bifa pe un device, că suntem de acord să ni se prelucreze date cu caracter personal. Şi aş vrea să întreb dacă cineva a sesizat că s-a întâmplat de atunci ceva în bine, că în rău s-au întâmplat multe lucruri, pierdere de timp, aici lucrurile sunt foarte importante. Noi am încercat să aflăm la un moment dat de câte ori apasă un salariat o tastă şi ce economie s-ar face dacă nu ar mai apăsa o tasă la o operaţiune. Când vorbim de GDPR vorbim de apăsarea unor taste, tăieri de copaci, arhivări, etc. A făcut cineva socoteala? Nu e valabil neapărat pentru autorităţile române, ci pentru cele europene care au introdus acest lucru şi care în opinia mea nu a fost destul de bine reglementat sau implementat.
• Legat de raportările la ONPCSB este foarte bine că facem aceste raportări, dar noi băncile cerem de cel puţin 20 şi ceva de ani să existe şi un feedback din partea lor. Când facem o raportare de tranzacţie suspectă aşteptăm de multe ori cu clientul la ghişeu şi nu ştim ce să îi spunem că nu există feedback din partea cealaltă şi trebuie să discuţi cu clientului, să fii politicos, pentru că nu ştii dacă chiar e o tranzacţie suspectă sau e doar o părere a băncii respective. Aici lucrurile trenează de mult timp şi în nume personal consider că această problemă trebuie reanalizată la nivelul Oficiului, cu comunitatea bancară şi BNR la un loc.
• Viaţa colegilor din front office şi din back office este din ce în ce mai complicată, deşi sistemele informatice şi sistemele de raportare au fost majoritar automatizate, devine din ce în ce mai pregnantă întrebarea dacă e bine sau nu să mă fac funcţionar bancar. Meseria este frumoasă, dar trebuie să ai răbdarre să o înţelegi, după care probabil că ajungi şi la concluzia pe care o spun eu: dacă ar fi să o iau de al început, aş lua-o tot în sistemul bancar.
• Libra Internet Bank este mai mult o bancă mijlocie, ne apropiem de locul 10 şi e un lucru bun, avem o cotă de piaţă care a trecut demult de 1 procent.
• Cred că ar trebui să avem bănci universale, dar foarte flexibile, în sensul de a putea finanţa mai mult într-o direcţie sau alta atunci când este nevoie. Un exemplu pe care l-am trăit: în 2009 în timpul crizei era clar că la CEC Ban nu mai puteam finanţa nici imobiliare, nici credite de consum nu prea mai puteam face, şi-atunci noi am luat o decizie importantă şi am făcut-o într-un timp relativ scurt. Am fost prima bancă care a finanţat agricultura care beneficia de fonduri europene, spre exemplu subvenţiile la hectar, pe cap de oaie, vacă, etc. Am dat 135.000 de credite în câteva luni, reprezentând credite-punte, foarte puţin riscante, care asigurau că fermierul îşi poate pune sămânţa toamna, deşi el primea subvenţia în martie anul următor.