ZF Bankers 2021

ZF Bankers 2021. Dumitru Nancu, FNGCIMM: Circa 15% din totalul activelor bancare din 2020 sunt deţinute de noi

21.07.2021, 10:30 Autor: Alex Ciutacu

♦ Până la începutul anului 2020, activitatea Fondului era legată doar de programul Prima Casă ♦ Plafonul pentru Noua Casă este aproape epuizat l Plafonul pentru Agro IMM Invest este aproape epuizat.

Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM) a ajuns să deţină circa 15% din totalul activelor bancare din piaţa locală, în contextul în care entitatea a ajuns să aibă un rol mult mai important odată cu programele guvernamentale implementate în perioada 2020-2021, a explicat Dumitru Nancu, director general al FNGCIMM, în cadrul evenimentului ZF Bankers Summit 2021.

„În acest moment, după ultimele date, cam 15% din activele bancare sunt deţinute de noi. Şi ne referim doar la anul 2020 pentru că după cum bine ştiţi până la 1 ianuarie 2020 FNGCIMM avea o activitate foarte restrânsă, rezumându-se doar la Prima Casă, care era în ultimul an de funcţionare“.

Şeful FNGCIMM a declarat în cadrul evenimentului că activitatea Fondului este rezultatul „celui mai mare parteneriat public-privat din ultimii 30 de ani“, referindu-se la colaborarea cu jucătorii din sistemul bancar.

„În 2020-2021 a fost realizat cel mai mare parteneriat public-privat din ultimii 30 de ani şi vreau să felicit în primul rând sistemul financiar-bancar, care a fost alături de guvern într-o perioadă grea pentru mediul de afaceri, prin aceste instrumente financiare. Programele noastre au plecat de la necesităţi ale mediului de afaceri şi au fost instrumente financiare pentru capitalizarea IMM-urilor“.

Ca o sinteză a stadiului programelor „la zi“, Dumitru Nancu a subliniat că plafonul pentru programul Noua Casă este aproape de epuizare, precum şi plafonul pentru programul Agro IMM Invest. Totodată, circa 50% din plafonul pentru IMM Invest s-a consumat în doar două luni.

„La Agro IMM Invest s-a făcut un studiu, iar guvernul vine cu 1 miliard de lei şi merge pe un grad de multiplicare de 4x, întrucât agricultura este un domeniu mai atipic şi rezultatele ne arată că la 2 luni de când am lansat programul avem deja solicitări de 4 mi­liarde de lei, deci plafonul de 1,1 miliarde de lei a fost consumat. În cerinţa României către Comisia Europeană s-a cerut inclusiv mărirea acestui plafon de garantare. Pe Noua Casă nu mai există fonduri la FNGCIMM. Practic, s-au consumat 1,5 miliarde lei, mai sunt aproximativ 400 de milioane în bănci, dar avem 14 par­teneri şi s-au epuizat şi acolo“.

În ceea ce priveşte evoluţia programului IMM Invest, şeful FNGCIMM consideră că aceasta arată nevoia de lichiditate a IMM-urilor din România, întrucât circa 15% dintre creditele acordate până la 30 iunie reprezintă credite de investiţii, iar restul capital de lucru. Totodată, programul Agro IMM Invest are o pondere de 30% pe investiţii, respectiv 70% pe capital de lucru.

„IMM Invest la zi: în două luni de zile sunt 8.167 de credite aprobate, până la 30 iunie. 7,2 miliarde de lei sunt finanţările acordate de către sistemul bancar şi 5,9 miliarde de lei garanţia statului. Vorbim de credite aprobate, nu de cele peste 20.000 de firme înscrise în platformă. Deci IMM Invest plus subprogramul Agro înseamnă 7,2 miliarde de lei credite aprobate, din care 5,9 mi­liarde de lei reprezintă garanţia“.

În total, peste 25.000 de IMM-uri au beneficiat în 2020 de programul IMM Invest, iar sprijinul acordat de stat prin intermediul FNGCIMM s-a întors către visteriile statului cu un efect multiplicator.

„În 2020 vorbim de 15 miliarde de lei, au beneficiat 25.576 de IMM-uri, garanţia noastră 12 miliarde de lei, şi aici apare efectul multiplicator. Toate aceste firme au plătit la bugetul de stat 13 miliarde de lei, din taxe, TVA, impozit pe profit, CAS şi CASS. La final am făcut o statistică, am introdus codurile de identificare şi am obţnut acest efect multiplicator în şase luni, noi îl numim impact fiscal“.

Nancu a explicat că aşa-numitul impact fiscal este unul pozitiv chiar şi în contextul în care rata creditelor neperformante ar creşte de cinci ori până în 2025.

„Statul prin ministerul de Finanţe a plătit 221 milioane de lei dobânzi către bănci, comision de administrare, garantare şi comisionul de risc din care se va plăti un eventual default. Iar în două luni, având în vedere impactul Agro IMM Invest, s-au plătit 249 milioane de lei. Deci cu 500 de milioane de lei ai un impact fiscal de aproape 1 la 22. Într-un scenariu pesimist, dacă rata NPL-urilor ajunge la 20% până în 2025 versus 4% cât e acum la BNR, aceste firme tot vor genera la buget un impact fiscal de 56,1 miliarde de lei.“