ZF Agropower. Ştefan Pădure, Asociaţia pentru Promovarea Alimentului Românesc: „Polonia are un program dedicat de promovare în România şi ne vinde produsul mai ieftin pe piaţa noastră. Ce să mai vorbim să ajungem noi să exportăm în Polonia?“

România este singura ţară din Uniunea Europeană care nu mai are un program de promovare a pro­duselor agroalimentare peste hotare şi altfel nu are şanse să intre în competiţie cu celelalte pieţe, care fac produse mai ieftine, pentru că sunt sprijinite de autorităţile naţio­nale, susţine Ştefan Pădure, preşe­dinte al Asociaţiei pentru Promo­va­rea Ali­mentului Românesc (APAR) şi vicepreşedinte al Federaţiei Naţio­nale Pro Agro.

„În sectorul cărnii de pui avem preţuri, să spunem, la acelaşi nivel cu Polonia, dar după ce iese produsul pe poarta fermei din România, preţul mai creşte cu 30-50%, iar dacă statul intervine cu instrumente care să acopere costurile, nu se poate vorbi de competitivitate. Polonia are un program dedicat de promovare în România şi ne vinde produsul mai ieftin pe piaţa noastră. Ce să mai vorbim să ajungem noi să exportăm în Polonia?“, a spus Ştefan Pădure.

Totodată, el adaugă că Spania are programe dedicate pentru pro­movare de zeci de milioane de euro şi îşi încurajează, în general, exporturile şi finanţarea unui brand de ţară. Mai mult, el întăreşte că din cauza Brexi­tului România are o mare pierdere în sectorul cărnii de pasăre, deoarece carnea de pui proaspată, „unde Ro­mâ­nia este la un nivel foarte ridicat, mergea în cantităţi mari în Marea Britanie, iar acum sectorul este bulversat“. Până în acest an, Ro­mânia avea un program de promo­vare a exporturilor, dar a fost blocat de ministrul economiei Claudiu Nă­sui, care a sistat finanţarea acestuia.

Reprezentanţii exportatorilor spuneau anterior că prin intermediul programului, în 2021, ar fi trebuit să participe peste 1.000 de firme româneşti la târguri şi expoziţii internaţionale. Ştefan Pădure spune că numai la târgul de produse alimentare de la Anuga (Germania), ar fi trebuit să meargă 100 de IMM-uri româneşti şi era important, pentru că anual acolo merg circa 160.000 de vizitatori.

„Haideţi să facem un program prin care să fie monitorizată permanent şi ajutată industria alimentară, pentru că, în sectorul cărnii de porc, de exemplu, avem o capacitate de procesare de trei ori mai mare decât producţia de carne de porc. Până acum am avut numai orientare către investiţii în fabrici. Acum, investiţiile trebuie făcute în contextul unei cereri venite din piaţă“, menţionează Pădure.

Acesta precizează că în pezent, în contextul pandemiei, consumatorul îşi doreşte să aibă pe masă produse româneşti, iar potenţial de creştere în zona produselor agroalimentare există, dar „trebuie să venim şi cu instrumente de susţinere a producătorilor şi de promovare a produselor“. „Să nu uităm ca buzunarul consumatorului este acelaşi, indiferent de unde vin produsele, că vin din interiorul ţării sau din spaţiul intracomunitar sau extracomunitar.“

În 2020, România a avut un deficit comercial cu produse agroalimentare de 1,9 miliarde de euro, iar Pădure afirmă că deficitul de balanţă comercială aduce după sine şi deficit de cont curent, atât în economia naţională cât şi în sector particular în sectorul agroalimentar probleme care se duc pe lanţ mai departe.