ZF Agrobusiness

ZF Agropower. Preţul terenurilor agricole creşte în urma apetitului investitorilor, dar nu într-un ritm accelerat. „Un hectar se amortizează în 50 de ani, dacă este folosit pentru cultura vegetală. Preţul maxim pe care l-aş da este de 5.500 – 6.000 de euro/hectar.“

19.09.2021, 10:09 Autori: Florentina Niţu , Georgiana Mihalache

Cu o suprafaţă de peste 9 milioane de hectare de teren agricol, România avea cel mai mic preţ mediu al unui hectar de teren agricol din UE, conform ultimelor date statistice de la Eurostat, de circa 6.000 de euro, sub media europeană. Nu este prevăzută o creştere accelerată în următoarea perioadă, ci pe termen mediu şi lung, au concluzionat invitaţii ediţiei din 13 septembrie ai emisiunii ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania şi Profi.

„În unele zone ale ţării şi pentru anumite tranzacţii preţul a sărit de 10.000 de euro, dar media naţională este sub această valoare. Credem că există o tendinţă naturală de creştere a preţului terenului agricol, deoarece este un activ stabil, dorit de mulţi investitori, dar nu vedem pentru perioada următoare o creştere accelerată“, a spus Robert Lisenche, director de investiţii al HoldeAgri Invest.

El a adăugat că preţul mai mic al terenului agricol din România generează un interes şi pentru fermierii români, şi pentru străini. În ce se traduce acest interes? Cererea este mai mare şi va influenţa preţul, care va creşte pe termen mediu şi lung.

„Personal, nu aş da 10.000 de euro pe un hectar de teren. Dacă facem un calcul, un hectar se amortizează în 50 de ani, dacă este folosit pentru zona de cultură vegetală (cultura de cereale şi oleaginoase – n.red.). Pentru un hectar de teren pentru zona vegetală aş da maximum 5.500 – 6.000 de euro. (...) Într-adevăr există şi zona de legumicultură sau zona de culturi intensive în care un hectar de teren poate produce foarte mult“, a afirmat Alexandru Stănescu, acţionar al Agromec Bucinişu producător de cereale şi oleaginoase, şi fost preşedinte al Comisiei pentru agricultură din Camera Deputaţilor. El are în proprietate puţin peste 100 de hectare, dar în total lucrează peste 1.000 de hectare în judeţul Olt.

De la începutul anului până în prezent au fost scoase la vânzare peste 20 de terenuri agricole mari, de peste 30 de hectare, ce totalizează circa 1.000 de hectare, conform datelor de pe site-ul Ministerului Agriculturii, care avizează aceste tranzacţii, însă numai cinci s-au realizat efectiv. Preţul mediu de vânzare al unui hectar, din tranzacţiile efectuate, este de 4.300 de euro, potrivit calculelor ZF pe baza datelor.

 

Ce atrage investitorii?

Punctul forte al terenurilor agricole din România este solul fertil, însă vechea problemă a lipsei unui sistem de irigaţii este un dezavantaj.

„Terenurile agricole din România sunt foarte fertile, de aceea a apărut şi tentaţia, mai ales a străinilor care cunosc zona de agricultură, de a veni în România şi a cumpăra multe terenuri. Avem şi noi o problemă legată de climă, mare parte din teritoriul României este o zonă de secetă. Sper ca în decurs de câţiva ani de zile România să rezolve această problemă, a irigaţiilor“, a spus Alexandru Stănescu.

Acum trei ani s-au făcut nişte paşi spre investiţii în irigaţii, o finanţare de 1 mld. euro din bugetul naţional, însă în Planul Naţional de Rezilienţă şi Redresare (PNRR) nu implică sume de finanţare pentru investiţii în acest domeniu, mai explică Stănescu.

„Avem un teren agricol cu un mare potenţial, dar fără investiţii în tehnologie, acest potenţial nu numai că nu se poate atinge, ci dincontră, calitatea terenului se poate deteriora. Pentru a avea o recoltă bună, este nevoie de mai multe ingrediente: un teren bun, condiţii climaterice favorabile, sămânţă de calitate, o tehnologie care să potenţeze calităţile terenului, utilaje“, a spus şi Robert Lisenche.

Cum arată tehnologizarea în agricultură? Utilaje ghidate prin GPS, senzori care „citesc“ terenul, plantele, pentru a stabili ulterior de ce este nevoie pentru cultura respectivă, tasarea controlată a solului pentru utilajele care intră pe teren să facă lucrările obişnuite.

„Investim în tehnologie. Toţi fermierii, cel puţin de la 300-400 de hectare în sus, un fermier poate să dezvolte tehnologii moderne, se vede şi în producţii. Eu lucrez din 1986 în agricultură, după primii ani de la Revoluţie, producţia naţională de grâu era la 2.200-2.300 kg, iar acum producţia medie se apropie de 7.000 kg, ceea ce înseamnă că agricultura se dezvoltă“, a mai spus Alexandru Stănescu.

La capitolul investiţii, Robert Lisenche a precizat că negociază achiziţia a patru ferme până la finalul lui 2021, ceea ce ar duce HoldeAgri Invest la o suprafaţă de lucrat de 13.000 de hectare.

 

Robert Lisenche, director de investiţii, HoldeAgri Invest

► Avem un teren agricol cu un mare potenţial, dar fără investiţii în tehnologie, acest potenţial nu numai că nu se poate atinge, ci din contră, calitatea terenului se poate deteriora. Pentru a avea o recoltă bună, este nevoie de mai multe ingrediente: un teren bun, condiţii climaterice favorabile, sămânţă de calitate, o tehnologie care să potenţeze calităţile terenului, utilaje.

► Fragmentarea terenului este un impediment pentru lucrarea sa. Nu este cel mai mare însă pentru achiziţie.

► Pentru investitorii Holde garanţia proprietăţii unui teren reprezintă stabilitate şi garanţia activităţii pe termen îndelungat.

 

Alexandru Stănescu, acţionar, Agromec Bucinişu şi fost preşedinte al Comisiei pentru agricultură din Camera Deputaţilor

► Eu lucrez din 1986 în agricultură, iar după primii ani de la Revoluţie, producţia naţională de grâu era la 2.200-2.300 kg, iar acum producţia medie se apropie de 7.000 kg, ceea ce înseamnă că agricultura se dezvoltă.

► Franţa consideră că terenul agricol face parte din patrimoniul naţional şi ca să vinzi sau să cumperi un teren agricol, trebuie să iei aviz de la cinci ministere. Terenurile agricole trebuie cumpărate pentru agricultură.

► Primele tranzacţii cu terenuri agricole în România s-au făcut cu 100-200 euro/hectar şi cine a cumpărat atunci, acum îl vinde cu 7.000-8.000 de euro şi consideră că a făcut o afacere foarte bună.

 

O campanie Ziarul Financiar susținută de
Banca Transilvania și Penny