ZF Agropower. Gheorghiţă Corbu, Legam Agro: Ne-ar trebui o lege a creditului funciar, pentru că facem achiziţii de teren pentru consolidarea firmei, iar hectarul se vinde cu 10.000 euro

Între 1873 şi 1948, România a avut un Credit Funciar Rural, prin care se acordau împrumuturi cu ipotecă cu termene lungi pentru proprietarii de pământ, dar şi pentru înfiinţarea, pe baza acestor împru­muturi, de scrisuri funciare a căror valoare nu putea depăşi sumele datorate de cei împrumutaţi, cât şi pentru negocierea şi scontarea de scrisuri funciare, se arată pe site-ul Arhivelor Naţionale ale României.

„Din păcate, avem probleme cu finanţarea. Ne-ar trebui o lege a creditului funciar, pentru că facem achziţii de teren agricol pentru consolidarea firmei sau extinderea suprafeţelor. Banca îţi dă bani, dar este o problemă cu termele de rambursare. La noi s-au scumpit enorm terenurile, în judeţul Constanţa, şi sunt nevoit să cumpăr cu 10.000 de euro hectarul. Ar fi nevoie fie de termene mai lungi de la bănci, fie ca statul să semigestioneze cumpărarea şi vânzarea de terenuri agricole“, a spus Gheorghiţă Corbu, proprietarul Legam Agro, care lucrează peste 1.000 de hectare în Costanţa, pe care cultivă cereale.

Prima societate de Credit Funciar Român, înfiinţată prin vechea lege, a acordat, de la început, proprietarilor rurali, împrumuturi până la jumătate din valoarea moşiei garantate cu ipotecă în primul rang pe termen de 50 de ani şi a avut un rol de intermediar între proprietarii care aveau nevoie de bani şi cărora le acordau împrumuturi şi capitaliştii care doreau să-şi plaseze fondurile bă­neşti în scrisuri funciare emise şi ga­rantate de către societatea res­pec­tivă, conform informaţiilor de pe site-ul Arhivelor Naţionale ale României.

Preţul mediu al unui teren agricol în 2019, în România, era aproape 6.000 de euro, conform datelor de la Eurostat. Reprezentanţii unor companii mari din domeniul agricol, cât şi consultanţi de profil, spun că pe termen scurt nu sunt prevăzute creşteri ale preţurilor în România, dar pe termen mediu şi lung preţurile vor creşte.

Cum merge campania de toamnă în Dobrogea?

„Problema cu care ne confruntăm tot timpul în Dobrogea este seceta. În Constanţa nu a plouat din 17 iulie până în 27-28 august, mai mult de o lună. Am reuşit să însămânţăm rapiţa, a ieşit, dar acum a început să moară pe câmp, pentru că nu am mai însămânţat de atunci. Avem nevoie de apă”, a mai spus Gheorghiţă Corbu. 

Până în prezent, s-au însămânţat aproximativ 10.000 de hectare cu grâu şi peste 250.000 de hectare cu rapiţă, conform datelor furnizate de Ministerul Agriculturii pentru ZF.