ZF Agropower. Formele asociative sunt cheia să reuşeşti. Majoritatea agriculturii din Spania este deţinută de cooperative, pentru că le este mai uşor să vândă

„Când mergi singur să vinzi pe piaţa internaţională eşti văzut ca un jucător mic, dar când eşti asociat şi poţi oferi volume şi constanţă, devii un jucător important.“

Culturile de nişă, precum cele de cătină, muştar, năut sau coriandru pot aduce producătorilor venituri de câteva ori mai mari decât cele tradiţionale, însă asocierea este calea ca fermierii să obţină profituri mari şi să fie competitivi pe piaţă, a fost una dintre concluziile ediţiei din data de 5 iulie a emisiunii ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania şi Profi.

„Noi lucrăm de 11 ani într-o coope­rativă şi este păcat că oamenii nu înţeleg că se pot desfăşura activităţi complexe de export sau de contractări multianuale cu marile magazine, cu marii retaileri de la noi din ţară printr-o cooperativă“, a afirmat Gheorghe Lămureanu, proprietar Agroterra, companie ce lucrează 1.500 de hectare în judeţul Constanţa, atât cu culturi de cereale, cât şi de plante aromatice.

El spune că la început s-au strâns 11 membri, care aveau o suprafaţă de 6.000-7.000 de hectare şi au ajuns la o suprafaţă de 50.000 de hectare în prezent. Practic, de şapte ori mai mare. „Toate investiţiile

le-am făcut din beneficiile financiare ale cooperativei“, adaugă Lămureanu, menţionând că producătorii agricoli ar putea fi mai puternici şi ar avea un cuvânt de spus dacă s-ar asocia, pentru că ar putea cere fonduri mai mari şi ar putea investi în sisteme de irigaţii. „Pentru a face o investiţie în cultura de cătină găseşti finanţare din fonduri europene, de la bănci sau de la investitori. Noi ne-am asociat ca să reuşim pe piaţă, iar acum exportăm mare parte din producţie şi am realizat şi propriul brand. Asocierea este provocatoare, dar formele asociative sunt cheia să reuşeşti. Majoritatea agriculturii din Spania este deţinută de cooperative şi grupuri de producători, pentru că este mai uşor să vândă. Când mergi singur pe piaţa internaţională eşti văzut ca un jucător mic, dar când eşti asociat, devii un jucător important“, a spus Mădălina Giurescu, preşedinte al Cooperativei Agricole Bio Cătina.

Ea precizează că o cultură de cătină necesită investiţii de 5.000 de euro la hectar şi este recomandat ca un producător să înceapă cu o suprafaţă de 10 hectare. Cătina dă roade după anul trei de la plantare şi producţia depinde de soi, de sol, de vreme, dar începe cu circa 2 tone/hectar şi poate ajunge la 10 tone/hectar.

Cătina este o cultură foarte rezistentă şi la secetă şi la ploi, dar nu şi la o grindină pu­ternică, meţionează Giurescu. „Noi am în­ceput cu 50 de hectare şi acum avem aproxi­mativ 200 şi vrem să rămânem la această suprafaţă, să ne consolidăm şi să ducem brandul pe piaţă.“ În acelaşi timp, Lămureanu susţine că şi culturile de muş­tar, năut, coriandru sau mazăre sunt foarte rezistente la secetă, însă, ca să fii produ­cător, trebuie să începi cu minimum 40 de hectare.

„Muştarul promite mult, se dezvoltă bine în zonele noastre şi am adăugat şi mazăre anul acesta.“

El completează că investiţia în cultura de mazăre este similară cu cea în culturile de grâu sau orz şi investiţia în cultura de mazăre se amortizeze în acelaşi an şi aduce şi profit. „Preţul acum este de 230 de euro/tonă, cu mai mult de 50 de euro decât în anul anterior. Dacă realizezi o producţie de 3,5-4 tone/hectar, cu 1 leu/kg, îţi aduce 4.000 de lei, însă după cultura de mazăre, vei realiza în anul următor două tone de grâu în plus.“

În ceea ce priveşte coriandrul, el susţine că în acest moment nu se mai justifică să investeşti într-o astfel de cultură, pentru că preţul a scăzut la jumătate. „Acum 3-4 ani vindeam cu 800-900 de dolari/tonă, acum este 400 de dolari pe tonă şi nu rentează pentru că faci 1,5-2 tone/hectar.“

Antreprenorul crede în evoluţia culturilor de nişă în următorii ani în România, dar nu crede că ele pot deveni majoritare într-o fermă de peste 500 de hectare. „Nu merge să cultivi mai mult de 10-12% din suprafaţa fermei cu culturi de nişă, pentru că nu poţi să revii pe aceeaşi suprafaţă mai devreme de 5-6 ani. Ele au rolul lor“, explică acesta.

Pe de altă parte, Mădălina Giurescu afirmă că există o piaţă a agricultorilor de nişă, dar trebuie să investeşti în calitate şi în ştiinţă ca să rezişti şi speră ca prin accesul la tehnologie, cu finanţare din fonduri europene sau pe fonduri proprii, fermierii să valorifice mai bine pământul.

Gheorghe Lămureanu,

proprietar, Agroterra

► În acest moment nu se mai justifică cultura de coriandru, pentru că preţul a scăzut la jumătate. Acum 3-4 ani vindeam cu 800-900 de dolari/tonă, acum este 400 de dolari pe tonă şi nu rentează pentru că faci 1,5-2 tone/hectar.

► De dorit este ca investiţia în cultura de mazăre să se amortizeze în acelaşi an şi să aducă şi profit. Preţul acum este de 230 de euro/tonă, cu mai mult de 50 de euro decât în anul anterior. La cultura de mazăre se investeşte cât la grâu şi orz, dar nu e nevoie de tratamente şi îngrăşăminte. Dacă realizezi o producţie de 3,5-4 tone/hectar, cu 1 leu/kg, îţi aduce 4.000 de lei/hectar, însă după cultura de mazăre, vei realiza în anul următor 2 tone de grâu în plus.

---

Mădălina Giurescu,

preşedinte, Cooperativa Agricolă Bio Cătina

► Cu mult curaj şi investiţii de 5.000 de euro la hectar se poate realiza o cultură de cătină. Din experienţa noastră, e bine ca un producător să înceapă cu o suprafaţă de 10 hectare, iar după anul trei, cătina dă roade. Producţia depinde de soi, de sol, de vreme, dar începe cu circa 2 tone/hectar şi poate ajunge la 10 tone/hectar, excepţional 12 tone/hectar în anul şapte de la recoltare.

► Cătina este o cultură foarte rezistentă şi la secetă şi la ploi, dar nu şi la o grindină puternică. Am început cu 50 de hectare şi acum avem aproximativ 200 şi vrem să ne consolidăm, să ducem brandul pe piaţa. E provocator să pătrunzi pe piaţă, pentru că la export suntem mai apreciaţi decât în România.