ZF Agrobusiness

ZF Agropower. Cum evoluează piaţa locală a vinului. „Consumatorii de vin vor să meargă acasă la producători să vadă cramele şi plantaţiile de viţă-de-vie şi să se bucure de o experienţă dincolo de eticheta de pe sticlă“

31.07.2021, 13:38

Cultivatorii de viţă-de-vie estimează o producţie de struguri medie spre normală în acest an, ceea ce înseamnă 4-5 milioane de hectolitri de vin Consumatorii preferă vinurile seci, slab alcoolizate, cu conţinut caloric scăzut, iar comenzile online sunt în creştere, segment care ar putea ajunge până la 10% din vânzările totale de vin în 5 ani Exportul de vin ar putea fi „calul de bătaie“, vânzările de vin în afara ţării putând să ajungă până la 25-30% din total, prin politici coerente, în 10 ani.

Oenoturismul sau turismul viticol, termeni pe care mulţi producătorii de vin din România abia îi întâlneau în urmă cu cinci ani, a început să fie tot mai des rostit şi utilizat, în contextul în care consumatorul modern îşi doreşte o experienţă complexă, nu doar să consume un vin ca la carte, a fost una dintre concluziile ediţiei din 26 iulie a emisiunii ZF Agropower.

Astfel, antreprenorii au început să organizeze vizite în ferme şi în crame sau chiar să construiască spaţii de cazare pentru turiştii care-şi doreau să petreacă mai mult timp printre licorile lui Bachus.

„În urmă cu două luni am deschis o sală de degustare şi de prezentare a vinurilor în mijlocul viţei-de-vie şi ne bucurăm de un succes neaşteptat de mare. Avem foarte multe solicitări, iar pentru următoarele luni weekendurile sunt aproape în întregime ocupate. Clienţii vor să vină acasă la producători şi să se bucure de o experienţă dincolo de eticheta de pe sticla de vin“, a spus Roxana Ana, director de marketing al producătorului de vin Velvet Winery, din Dealu Mare.

Consumatorii caută să-şi satisfacă curiozitatea şi să afle mai multe informaţii despre vinul pe care îl consumă, a adăugat ea. Mai mult, ea spune că aceştia sunt mai interesaţi, în ultima perioadă, de vinuri bio şi de producători care au crame tip boutique, iar în ceea ce priveşte vinul tendinţa de consum este spre vinul sec, spumant, fresh, uşor de băut, cu nivel de alcool scăzut.

„În plus, am observat că a început să scadă segmentul de vârstă al consu­matorului.“

De asemenea, Octavian Vucmanovici, proprietarul Vifrana, producător de vinuri ecologice, susţine că trendul de consum este spre vinurile slab alcoolizate, seci, cu conţinut caloric scăzut şi îmbuteliate în sticle uşoare.

Totodată, el afirmă că există cerere în creştere din partea clienţilor pentru a vizita plantaţia de viţă-de-vie a companiei şi în viitor, ia în calcul să dezvolte şi un spaţiu de cazare, dacă se menţine cererea crescută.

„Dealu Mare este favorizat de poziţionarea geografică, este aproape de principalul centru economic al ţării, Bucureştiul, are şi legături rutiere care îl avantajează, iar potenţialul său ar trebui să fie dezvoltat prin turismul vinului. (...) Avem cereri şi nu avem spaţii de cazare, dar Dealul Mare ar putea beneficia de creşteri importante dacă se investesc fonduri europene în turism“, completează Ilie Buican, acţionar în cadrul Cramei Basilescu, una dintre vechile crame autohtone, înfiinţată la începutul anilor 1900 de familia Basilescu.

El crede că potenţialul real al României în industria vinului este foarte mare, dar ca să fie pus în valoare este nevoie de bani, iar în următoarea perioadă el speră că se vor face investiţii din banii puşi la dispoziţie prin noul Plan Naţional Strategic.

„Cramele româneşti sau străine care au reuşit s-au ridicat prin investiţii private.“

Pe de altă parte, Lucian Dan, pro­prietar al magazinelor de vinuri The Bottle by Barique, care produce şi propriul vin sub brandul Ferdinand, crede că creşterea pieţei vinului ar trebui să fie un mix pornit de la flexibilitatea şi deschiderea pro­ducătorilor de vin pentru lucruri ino­vatoare, care să apropie consumatorul de industria viticolă, şi educarea consu­matorului.

„În timpul pandemiei, a crescut foarte mult segmentul premium şi super-pre­mium şi segmentul economic. Pro­blema de scădere a vânzărilor a fost pe segmentul de mijloc, pentru vinuri între 20 şi 80 de lei. Acum lucrurile încep să îşi revină la normal. Avem potenţial să creştem, dar depinde şi cum ne vom comporta noi ca producători“, a menţionat Lucian Dan.

Vucmanovici mai spune că industria vinului s-ar putea dezvolta şi prin pariul la nivel de ţară pe exporturi, printr-o strategie naţională coerentă şi susţinută. 

„În industria vinului nu există un brand de ţară puternic, deşi suntem într-un deficit comercial imens, care afectează cash flow-ul naţional, şi nici nu avem cum să intrăm în această competiţie atât timp cât toate ţările mari producătoare sunt subvenţionate foarte puternic. Franţa este subvenţionată cu 8.000 de euro/hectar, în afară de subvenţia naţională. La noi subvenţia naţională e de până în 200 de euro/hectar şi mai primim o subvenţie mică pentru agricultura ecologică. Este nevoie de o recon­centrare a guvernanţilor către poten­ţialul de export din industria alimentară, unde intră şi vinurile“, a explicat el.

Acesta consideră că prin implemen­tarea unei strategii coerente exporturile de vin ar putea ajunge anual la 25-30% din producţie, faţă de 5-6% din producţie cât sunt în prezent.

 

Octavian Vucmanovici, CEO, Vifrana

► 2021 este un an foarte complicat din punct de vedere meteorologic. Cred că o să avem o recoltă medie, poate bună calitativ, dar nu şi cantitativ, de 6-6,5 tone/hectar.

►Sunt convins că vinurile bio vor creşte foarte puternic. Întrebarea e dacă producătorii, inclusiv noi, vom reuşi să menţinem la nivelul actual preţurile pe care le avem la ora asta. 

► Polarizarea consumului se va răsfrânge în creşterea vânzărilor în online. În 5 ani, la nivel naţional, segmentul online va însemna 10% din vânzările totale de vin.

 

Ilei Buican, acţionar, Crama Basilescu

► Nu avem suficientă tehnologie în fermele viticole şi cred că guvernul ar trebui să se gândească cum folosim banii europeni şi în tehnologia pentru viţă-de-vie. Noi dacă am avea tehnologiile respective, poate că ar merge mult mai repede lucrurile şi atunci am mai salva ceva ce se poate salva în anii care vin din decalajul faţă de alte ţări în ceea ce priveşte competitivitatea.

► La noi, vinurile seci, roşii, evident Fetească Neagră, sunt cele mai cerute de către clienţi.

 

Roxana Ana, director marketing, Velvet Winery

► Am observat că în ultimul timp a început să scadă destul de mult segmentul de vârstă a consumatorilor, tinerii au început să fie din ce în ce mai interesaţi de acest tip de băutură. Sunt din ce în ce mai curioşi şi îşi cultivă această curiozitate prin participarea la evenimente. 

► A existat un focus foarte puternic pe mediul online şi acum clienţii se întorc la reţelele de retail şi, mai interesant, acum clienţii caută şi încep să se orienteze spre crame direct. Încep să viziteze cramele, să achiziţioneze direct de la crame, este un trend.

 

Lucian Dan, proprietar, The Bottle by Barique

► Consider că, în primul rând, dezvoltarea pieţei vinului se face prin educare şi în special prin educarea consumatorului. De asemenea, tot ceea ce ne priveşte pe noi ca producători hotărăşte pentru dezvoltarea industriei. E nevoie de implicare activă din partea noastră în toate cele trei segmente, fie că vorbim de producţie, promovare sau vânzare/distribuţie.

► Degeaba ai o strategie de comunicare şi de marketing bine gândită, bine implementată şi structurată dacă nu ai canale de distribuţie bine puse la punct.

florentina.nitu@zf.ro

O campanie Ziarul Financiar susținută de Banca Transilvania și Profi

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.