Caută doar în titlu
ZF Agrobusiness

ZF Agropower. Este important să vindem mai întâi produsele româneşti pe rafturile din România, pentru a reduce deficitul comercial, iar apoi să ne gândim la export

22.06.2021, 00:07

Exporturile de produse agroalimentare au scăzut în 2020, comparativ cu 2019, cu peste 600 de milioane de euro, în timp ce importurile au crescut cu jumătate de miliard de euro Din 1991 până anul trecut, România a înregistrat excedent în balanţa cu produse agroalimentare numai în doi ani, în 2013 şi 2014.

Consumatorul român joacă un rol cheie în reducerea defi­citului comercial cu produse agroalimentare, aproape de 2 miliarde de euro în 2020 prin alegerea produsului românesc de pe raftul comercianţilor, a fost una dintre concluziile ediţiei din 21 iunie a emisiunii ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania şi Microsoft.

„Sunt necesare măsuri care să încu­rajeze consumul de bunuri agroali­mentare pe plan intern, pentru că, deşi România are potenţial ridicat, super­marketurile sunt pline de produse care vin din alte ţări, pentru că preţul este mai competitiv decât cel obţinut din producţia internă“, a spus Andrei Rădu­lescu, director de analiză macro­eco­nomică în cadrul Băncii Tran­silvania.

De asemenea, el a mai spus că sunt necesare măsuri pentru subvenţionarea exporturilor, măsuri pentru creşterea capacităţii de prelucrare a materiei prime pe plan local şi generarea unui grant naţional care să susţină pene­trarea produ­selor româneşti pe pieţe inter­naţionale, lucru care s-a întâmplat în mai multe ţări, inclusiv în Republica Moldova. 

„Putem urma modelul polo­nez, pentru că acolo se subvenţioaează mult exporturile, se plăteşte transportul pentru exorturi şi merele din Polonia ajung să fie mai competitive. În plus, este nevoie de măsuri pentru conso­lidarea exploataţiilor agricole, pentru că România este o ţară caracterizată printr-un grad ridicat de fragmentare în ceea ce priveşte exploataţiile agricole“, a argumentat acesta.

Pe de altă parte, Dacian Badea, preşedinte al Consiliului de Admi­nistraţie şi director comercial al Fermele Ecologice Silvania, un business de 30 de milioane de lei în 2020, crede că primordial este ca produsele româ­neşti să ajungă la raft în marile reţele de comerţ modern din România, comer­cianţi străini, care domină retailul.

„Cred că fiecare companie ar trebui să reuşească să vândă în România şi apoi să se gândească la Europa. Am observat că nu este simplu să duci produsele la raft, chiar dacă produsele noastre se înscriu în lista celor care cresc deficitul. Atât timp cât reuşeşti să pătrunzi greu la raftul retailerilor internaţionali, înseamnă că este ceva care se blochează pe lanţ“, a menţionat Badea.

El a afirmat că deficitul comercial cu produse agroalimentare a crescut odată cu cota de piaţă a retailerilor interna­ţionali, „pe care ar trebui să-i facem aliaţii noştri şi să vindem în magazinele lor“.

„Este foarte important să crească gradul de conştientizare a consu­matorului român, care poate să pună presiune pe retailer să cumpere produse româneşti, prin alegerea produselor româneşti de la raft, astfel încât să le arate comercianţilor că dezvoltarea businessului lor depinde de faptul că aduc sau nu produse româneşti la raft“, a completat Dacian Badea.

Corina Oprişiu, director executiv al Avis 3000, un complex avicol integrat care produce carne de pui şi ouă şi le comercializează în propria reţea de distribuţie formată din 28 de magazine de proximitate situate în judeţele Hunedoara şi Alba, crede că este nevoie de politici publice în educaţie, pe termen lung, astfel încât consumatorul să înţeleagă că „a fi sănătos înseamnă a mânca bine şi local“.

„Noi avem lanţul de magazine „Produs în Hunedoara“ în judeţele Hunedoara şi Alba şi, pe lângă produsele proprii, comercializăm şi alte produse alimentare făcute în aceste judeţe. A fost foarte greu să penetrăm piaţa şi să obişnuim clienţii să consume produse locale, dar consumul creşte de la o zi a alta. Pe lângă stimuli şi coerciţie avem nevoie de educaţie alimentară în educaţia copiilor noştri“, a afirmat Corina Oprişiu.

florentina.nitu@zf.ro

 

Andrei Rădulescu, director analiză macroeconomică, Banca Transilvania

Din 1991 până în 2020 s-a consemnat un deficit care depăşeşte 25 de miliarde de euro. În 2020 s-a apropiat de 3 mld. euro, un nivel record, din cauza faptului că am asistat la o scădere a exportului cu 619 mil. euro comparativ cu 2019 şi la creşterea importurilor cu peste 500 de milioane de euro, la aproximativ 8,6 mld. euro. 

Asocierea este o provocare structurală, care ţine de istoricul României. Nu se poate genera competitivitate la nivel naţional şi internaţional fără consolidare atât la nivel de spaţii agricole, cât şi la nivel de lanţuri agroalimentare.

Este anormal să ai potenţial foarte mare de producţie şi să fii depedent de importuri. Eu cred că putem trece de la deficit la echilibrarea balanţei până la jumătatea acestui deceniu.

 

Ioan Ladoşi, preşedinte, Asociaţia Producătorilor de Carne de Porc din România

Deficitul comercial cu carnea de porc va creşte, fără discuţie, şi în 2021. Autorităţile nu numai că nu au plecat urechile la ce măsuri am propus, dar nu au urmat nici recomandările făcute de cei de la Bruxelles în urma auditurilor din România. Sperăm ca partenerii României de la Bruxelles să nu mai facă recomandări, ci să ne oblige.

Dacă este controlat sectorul cărnii de porc, investiţiile vor veni. În ultimii 20 de ani s-a dezvoltat şi este unul dintre cele mai moderne sectoare din Europa. Acum patru ani, când nu era pestă porcină afircană, asiguram 65% din consum, acum asigurăm 30%

 

Aurel Tănase, preşedinte, Organizaţia Interprofesională pentru Produse Agroalimentare

Am venit cu o iniţiativă legislativă să acoperim consumul de pastă de tomată, care în România înseamnă 45.000 de tone, iar din acesta nu se asigură decât 100 de tone din producţia românească. Pentru că în loc să avem 6.000 hectare de roşii, cultură total mecanizată şi să facem procesare, nu vrea nimeni să înţeleagă că după o creştere cu 1.000 de hectare de la an la an a suprafeţei am putea reduce deficitul.

Cu căpşunile aproape acoperim consumul intern în ultimii ani. Moneda forte, însă, sunt cireşele, apoi urmează caisele, prunele şi merele.

Cu fonduri europene, în ultimele două exerciţii s-au înfiinţat circa 15.000 de hectare de livezi intensive.

 

Corina Oprişiu,director executiv, Avis 3000

Eu şi familia mea consumăm produse româneşti şi de vreo 2-3 ani ne-am îndreptat spre produse locale, este mai greu, dar mâncăm mai bine.

Avis 3000 are 28 de magazine, am mai deschis şi în pandemie, dar ne lovim de diverse provocări precum chirie, birocraţie sau timp. Avem peste 400 de alimente produse local în judeţele Hunedoara şi Alba, dar nu avem încă legume şi fructe în magazine, doar vara, în unele.

Cred că în fiecare judeţ este nevoie de un comerciant sau doi români care să vândă produsele locale. În urmă cu 5-6 ani, ponderea produselor locale ajungea la 5-6% din cifra noastră de afaceri, dar acum înseamnă 40-45%.

 

Dacian Badea, preşedinte Consiliul de Administraţie şi director comercial, Fermele Ecologice Silvania

În următorii zece ani, piaţa se va schimba prin trecerea în zona ecologică a facilităţilor de producţie şi ar fi bine să nu ne trezim surprinşi că lucrurile s-au întâmplat şi nu am avut timp de reacţie. 

Opreliştile le putem transforma în acceleratori ai afacerii. Deficitul comercial a crescut odată cu cota de piaţă a retailerilor internaţionali, pe care ar trebui să-i facem aliaţii noştri. În zona guvernamentală se dau subvenţii pentru suprafaţă şi nu pentru producţie, o exploatare a votului populaţiei rurale şi nu există voinţă politică să renunţe la asta.

O campanie Ziarul Financiar susținută de Banca Transilvania și Profi

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.