ZF Agrobusiness

ZF Agropower. „După un drum de 14 ani în UE, când am plecat de la 8,3 milioane de tone de cereale, ajungem în acest an la 34 milioane de tone“

10.08.2021, 16:15

♦ Pentru cultura de grâu producţia estimată este de 11 mil. tone, pentru cultura de porumb 15,48 mil. tone, pentru cea de rapiţă 1,3 mil. tone, iar pentru cea de seminţe de floarea-soarelui 3,35 mil. tone ♦ Anul 2021 este unul excepţional pentru România, cu o recoltă totală estimată la un nivel record. Până acum, cel mai bun an agricol a fost 2018, cu o recoltă de peste 31 mil. tone de cereale, conform datelor statistice ♦ România poate ajunge la o producţie de 45 mil. tone de cereale până în 2030 dacă investeşte în infrastructura de irigaţii şi infrastructura logistică.

Producţia totală de cereale a României ar putea ajunge în anul agricol 2021 la 34,16 mi­lioane de tone, aproape dublă faţă de cea din anul agricol precedent, estimează Cezar Gheorghe, fondatorul Casa de Trading a Fermierilor şi expert analist şi consultant pentru comerţul cu cereale al Clubului Fermierilor Români. Acest nivel de producţie este unul record pentru România şi i-ar aduce din nou primul loc la producţia de porumb în UE, după ce în 2020 a fost surclasată de Franţa, şi locul patru la producţia de grâu.

„Sunt foarte fericit că sunt contem­poran cu ceea ce se întâmplă astăzi. Gradul de excepţional (referire la recolta de cereale – n. red.) în anul 2021 se aplică unei singure regiuni, cam de mărimea unei ţări, din lumea asta şi este vorba de România. E un lucru cu care nu ne întâlnim în fiecare zi, e un lucru pe care nu l-am trăit până acum şi e un lucru pe care cu siguranţă nu îl vom mai întâlni curând. Poate vom mai avea recolte foarte bogate, dar cu siguranţă vor fi şi alte ţări şi alte regiuni din lume care vor avea parte de aşa ceva. Recoltă la nivelul excepţional înseamnă mai mult decât foarte bine. E un moment care reprezintă practic încununarea eforturilor fermierilor din România şi mai mult este ca şi o revanşă pentru anul 2020“, a declarat Cezar Gheorghe în cadrul emisiunii ZF Agro­power, un proiect susţinut de Banca Transilvania şi Profi.

El susţine că apa este elementul care a diferenţiat România de restul regiunilor, dar şi accesul mare la tehnologie al fermierilor. Acesta menţionează că încă din septembrie 2020, imediat după însămân­ţarea celor puţin peste 5 milioane de hectare, România a avut un curent de ploi şi de precipitaţii, apoi acestea au continuat din primăvară până aproape de jumătatea lunii iunie, fapt ce a dus la o recoltă bună cantitativ şi calitativ.

„Cum arată România anului 2021 şi cum arăta în 2007? Am plecat de la o producţie de cereale de 8,3 milioane de tone şi estimăm 34,1 milioane de tone de cereale în acest an. Un drum de 14 ani în UE ne-a dus la cifra de 34 de milioane de tone de cereale, iar estimările pentru anii următori ne arată că România se apropie de 40-45 de milioane de tone de cereale în jurul anului 2030. Uitaţi-vă ce izvor de bogăţie avem în ţară, dacă ştim cum să gestionăm“, a mai spus Cezar Gheorghe.

Acesta crede că România are potenţial foarte mare, iar agricultorii trebuie să arate de ce sunt şi să arate tuturor că pot fi un partener foarte bun de dialog şi o sursă de materie primă importantă pentru destinaţiile din Asia. Pentru acest lucru, el susţine că agricultura românească ar trebui să beneficieze de o infrastructură mai bună de irigaţii, de o logistică - spaţii de stocare - şi de o infrastructură rutieră nouă pentru volumul de marfă care va creşte.

„În 2007 am plecat la cultura de grâu de la un nivel de 2 milioane de hectare, care se respectă mai mult sau mai puţin în decursul anilor, dar producţia de grâu a crescut în fiecare an. Şi am ajuns la nivelul de 11 milioane de tone din acest an. Au fost ani proşti, ca 2012 sau 2020, dar în rest noi tot timpul am fost într-o creştere continuă pe acelaşi număr de hectare“, afirmă Cezar Gheorghe.

Până în prima săptămână din august, a fost recoltat grâul de pe 90% din suprafaţa totală cultivată, de 2,15 milioane de hectare, iar producţia medie la hectar este de 5,4 tone, potrivit datelor furnizate de Ministerul Agriculturii pentru ZF.

Astfel, România are adunate circa 10,5 milioane de tone de grâu, din care 900.000 de tone au plecat deja către Egipt, una dintre principalele destinaţii.

„La porumb am plecat de la 3,85 de milioane de tone în 2007 şi am ajuns la 15,5 milioane de tone potenţial de recoltă în acest an. Anii 2012 şi 2020 au muşcat din potenţialul de recoltă, dar, altfel, nivelul tehnologiei şi competenţei fermierilor români s-a arătat în decursul anilor crescând până la nivelul la care ne aflăm. Franţa generează anul acesta o recoltă de porumb de 13,5 milioane de tone, deci mult mai puţin ca România. Fermierii români ar trebui să şi înţeleagă rolul şi locul în piaţă şi ar trebui să-şi înţeleagă importanţa. În ceea ce priveşte agrobusinessul trebuie să accepte faptul că sunt actori principali, nu sunt actori secundari sub nicio formă“, a mai spus Cezar Gheorghe.

În ceea ce priveşte producţia de rapiţă, el estimează că se va situa în acest an la 1,3 milioane de tone de pe o suprafaţă de 390.000 de hectare, dar rămâne sub recordul obţinut în anul agricol 2018 de 1,85 milioane de tone, când şi suprafaţa se apropia de 600.000 de tone.

De asemenea, pentru seminţele de floarea-soarelui, el estimează o producţie de 3,35 milioane de tone, cea mai mare de până în prezent.

„România este singura ţară din bazinul Mării Negre şi din Uniunea Europeană care are o producţie de floarea-soarelui ce se vinde ca materie primă brută. Dacă ne referim la ţările din Est, din bazinul Mării Negre, cum sunt Rusia şi Ucraina, să ştiţi că Rusia are o taxă de export pe materia primă numită floarea-soarelui de jumătate din valoarea unei tone încărcate pe navă gata de livrare, dar nu mai puţin de 320 de dolari. Asta înseamnă că de acolo nu pleacă nimic ca materie primă. Ucraina nu rambursează TVA la export la floarea-soarelui şi mai are o taxă mică de export. Astfel, toată floarea-soarelui se procesează în Ucraina şi e livrată sub formă de ulei brut. Asta înseamnă să aduci valoare adăugată produsului. Asta numesc eu aurul negru pentru simplul motiv că dintr-o tonă de floarea-soarelui scoţi uleiul brut cu un randament de 42-44%“, explică Cezar Gheorghe.

El adaugă că anul trecut au fost cotaţii de bursă de 1.700 de dolari/tona de ulei brut, în condiţiile în care o tonă de floarea-soarelui a fost de 570-580 de dolari. „Gândiţi-vă doar câţi bani putea produce România având mai multe facilităţi de procesare şi de vânzare a uleiului brut. Gândiţi-vă doar câtă industrie conexă putea crea şi locuri de muncă“, a întărit acesta.

În prezent, în România, este procesată o cantitate de circa 1,2 milioane de tone de floarea-soarelui, iar restul pleacă la export ca materie primă. Principalele destinaţii sunt Franţa şi Spania, Bulgaria, pentru că şi-a dezvoltat unităţi de procesare în ultimii ani, Turcia şi Ungaria. „În loc să menţinem procesarea în România ca să avem bani mai mulţi şi locuri de muncă mai bune şi mai bine remunerate, am devenit apanajul Europei“, subliniază Gheorghe, menţionând că România produce o treime din producţia de floarea-soarelui a UE.

El crede că la baza lipsei spaţiilor de procesare mai stau investiţia, pentru că generează un efort financiar, şi lipsa de informaţii, pentru că trebuie să îţi găseşti piaţă de desfacere. Totuşi, el menţionează că apetenţa investitorilor acum este foarte mare pentru agricultură, cât şi deschiderea băncilor să dea credite, dar este important ca antreprenorul să fie atent în permanenţă la preţuri, pentru că piaţa este volatilă.

 

O campanie Ziarul Financiar susținută de Banca Transilvania și Profi

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.