ZF Agropower. „Cooperativele agricole din România au o cotă de piaţă de 1,5-2%, dar dacă se iau măsurile necesare putem ajunge până în 2030 la 20-25%“. Primele 20 de cooperative agricole după cifra de afaceri realizată au făcut peste 933 de mil. lei în 2020

♦ Numărul de cooperative agricole din România a trecut de 1.800 la finalul primului semestru din acest an.

Cooperativele agricole din România, în număr de 1.831 la finalul primului semestru, îşi pot creşte până la zece ori cota de piaţă până în anul 2030, dacă sunt susţinute de către stat şi instituţiile financiar – bancare, dar şi dacă aplică un management eficient, a fost una dintre concluziile ediţiei din 6 septembrie a emisiunii ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania şi Profi.

„Cooperativele agricole din România au la ora actuală o cotă de piaţă de 1,5-2%, dar dacă se iau măsurile necesare putem ajunge până în 2030 la 20-25%. (...) E nevoie de implicare, de răbdare. Eu consider că este foarte important să fie un moment T0 la 31 iulie 2022, când va fi curăţată baza de date de cooperative nefuncţionale, şi sper ca m­ajo­ritatea cooperativelor să se restarteze, să se profesionalizeze şi să nu mai repetăm greşelile dinainte“, a spus Florentin Bercu, direc­torul executiv al Uniunii de Ramură Naţională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – UNCSV.

Primele 20 de cooperative agricole după cifra de afaceri realizată au făcut peste 933 de milioane de lei în 2020. „Un expert din Spania spunea recent la o conferinţă că cea mai mare cooperativă de la noi e de 100 de ori mai mică decât o cooperativă de la ei sau că toate cooperativele de la noi au un număr de membri acţionari cât au una sau două de la ei“, a precizat Bercu.

El a adăugat că este foarte important să se pună mai mult accent pe cooperativele care sunt funcţionale, ce indicatori economico - financiari au şi ce fac pentru membrii lor. În plus, el crede că un alt lucru foarte important pentru o cooperativă este nivelul minim de rentabilitate. „Ştim că numărul mediu de membri la o cooperativă e 5,5 şi numărul minim 5, iar acesta este un handicap. Când faci o cooperativă trebuie să o faci să fie autonomă. Pe sectorul vegetal, nivelul minim de rentabilitate este de 3.000 de hectare şi nivelul optim este 8.500 – 10.000 de hectare exploatate de către membrii cooperatori“, explică Bercu.

Cosmin Moldovan, preşedintele Cooperativei agricole Someş Arieş, formată din peste 80 de fermieri membri din judeţele Bistriţa, Sălaj, Cluj, Mureş şi Alba, cu o cifră de afaceri de peste 10 mil. euro anul trecut, spune că pentru forma asociativă pe care o reprezintă este important să aibă o activitate intensă. El adaugă că scopul înfiinţării acesteia în urmă cu un deceniu nu a fost doar să atragă fonduri europene, ci şi să ne valorifice mai bine materia primă şi să negocieze preţul la inputuri şi vânzarea producţiei. „Acum suntem în discuţii cu FrieslandCampina să cumpărăm fabrica de la Ţaga şi avem în implementare şi o fabrică de nutreţuri combinate (FNC), o investiţie de 3,5 mil. euro. Dorinţa noastă este ca după ce cumpărăm fabrica să facem o retehno­lo­gi­zare. (...) Suntem în discuţii avansate cu şi cu BERD pentru a ne acorda un grant să res­truc­turăm cooperativa şi să finalizăm cu suc­ces proiectele de investiţii. E normal ca acum, după zece ani, să trecem la un alt nivel“, susţine Cosmin Moldovan, prezent la ZF Agropower.

În Fabrica de Brânzeturi Transilvania, de la Ţaga, cooperativa producea brânzeturi sub brandul propriu Produs de Ţaga, spaţiul fiind închiriat. Ei procesau acolo numai 10% din cantitatea de lapte pe care o au, adică 60-70 tone/lună, conform informaţiilor furnizate anterior pentru ZF.

De asemenea, Irinel Crăciun, la bază inginer agronom şi membru în cooperativa agricolă BioProd Colibaşi, care reuneşte 200 de fermieri din judeţele Giurgiu, Olt şi Galaţi, are în desfăşurare două proiecte de investiţii, unul de extindere a spaţiilor de depozitare şi avem unul de creare a unui spaţiu de procesare. „Ajungem la o capacitate de depozitare de 100 tone după implementare.“

„Asocierea ne-a ajutat în primul rând să negociem cu retailerii, apoi am extins sezonul de producţie, am învăţat să producem planificat, astfel încât să acoperim din importurile mari din iarnă. (...) Strategia noastră pentru 2022 este consolidarea pe piaţă. Dacă ne uităm la cooperativele din Occident suntem cu mult în urma lor“, a afirmat Irinel Crăciun.

Florentin Bercu a mai spus că rezultatele sectorului – al cooperativelor - vor fi direct proporţionale cu investiţiile care se fac în acest sector şi strategia de management care se va aplica în următorii ani.

„Avem nevoie de o implicare mai bună pe partea de finanţare şi lucrăm la implementarea - împreună cu două bănci din România, una dintre ele fiind Banca Transilvania - unui produs financiar specific pentru finanţarea cooperativelor pentru dezvoltare“, a menţionat Bercu.

 

Irinel Crăciun,

membru, Cooperativa Agricolă BioProd Colibaşi

► Asocierea ne-a ajutat în primul rând să negociem cu retailerii, apoi am extins sezonul de producţie şi am învăţat să producem planificat, astfel încât să acoperim din importurile mari din iarnă.

► Dacă ne uităm la cooperativele din Occident suntem cu mult în urma lor. În 2021 suntem cum erau ei în 2015, poate.

 

Florentin Bercu,

director executiv, Uniunea de Ramură Naţională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal

► Beneficiul cooperativei e faptul că aduce valoare adăugată. Sunt foarte multe investiţii care nu pot fi făcute decât în comun şi de aceea avem o mare oportunitate în 2021, când ne aflăm în faţa unui buget foarte mare, să investim.

► E important să exportăm brânza de la Ţaga (produsă de Cooperativa agricolă Someş Arieş - n. red.), dar şi alte produse de nişă realizate de cooperative.

 

Cosmin Moldovan,

preşedinte, Cooperativa Someş Arieş

► Important este ca cooperativele, cum este cea pe care o reprezint, să aibă o activitate intensă. 

► Finanţările prin noul PNS sunt interesante pentru cooperative.