ZF Agropower. „Consumatorul îşi doreşte să aibă pe masă produse româneşti, există potenţial de creştere a producţiei, dar trebuie să venim şi cu instrumente de susţinere a producătorilor“

Deficitul comercial al României a crescut accelerat în ultimii cinci ani, iar în anul 2020 a ajuns la 1,9 miliarde de euro, mai mare cu 58% faţă de 2019.

Deficitul comercial al Ro­mâniei pe balanţa cu produse agroalimentare ar putea fi redus semnificativ dacă producătorii români ar fi susţinuţi să ajungă pe raftul marilor comercianţi de profil, în contextul în care consumatorii cer tot mai mult produse „made in Ro“.

De altfel, deficitul ar putea fi corectat dacă produsele ar fi promovate în mod organizat peste hotare, a fost una dintre concluziile ediţiei din 14 iunie a emisunii ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania şi Microsoft.

„Acum, avem dorinţa consumatorului de a avea pe masă produse româneşti, potenţial de creştere în zona produselor agroalimentare există, dar trebuie să venim şi cu instrumente de susţinere a produ­cătorilor şi de promovare a produselor. Spania, de exemplu, are programe de promovare de zeci de milioane de euro şi încurajează exporturile şi finanţarea unui brand de ţară“, a spus Ştefan Pădure, preşe­dinte al Asociaţiei pentru Promo­varea Ali­mentului Românesc (APAR) şi vicepreşedinte al Federaţiei Naţionale Pro Agro. El completează că România este singura ţară care nu are un program naţional de promovare a produselor. „În sectorul cărnii de pui avem preţuri, să spunem, la acelaşi nivel cu Polonia, dar după ce iese produsul pe poarta fermei din România, preţul mai creşte cu 30-50%, iar dacă statul intervine cu instrumente care să acopere costurile, nu se poate vorbi de competitivitate. Polonia are un program dedicat de pro­movare în România şi ne vinde produsul mai ieftin pe piaţa noastră. Ce să mai vorbim să ajungem noi să exportăm în Polonia?“, a menţionat Ştefan Pădure.

Deficitul comercial al României a crescut accelerat în ultimii cinci ani, iar în anul 2020 a ajuns la 1,9 miliarde de euro, mai mare cu 58% faţă de 2019, coform datelor de la Ministerul Agriculturii.

Însă, 2020 a fost un an cu totul atipic, atât din punct de vedere al producţiilor de materii prime din sectorul vegetal, cât şi al efectelor pandemiei de COVID-19. Acesta a bulversat piaţa produselor alimentare prin faptul că cererea din partea consumatorilor a fluctuat de-a lungul anului.

Florin Burculescu, preşedintele Cooperativei agricole integrate Ţara Mea, cea mai mare cooperativă din România după cifra de afaceri şi numărul de membri, spune că ar fi nevoie de trei măsuri pentru a se reduce deficitul: crearea unei structuri la nivel naţional care să permită colectarea de produse alimentare şi distribuirea către export; asocierea în cooperative sau grupuri de producători şi încercarea creării unor cantităţi suficiente de marfă care să facă faţă cererii locale. Astfel, el crede că România nu ar corecta deficitul în zece ani.

„Ne putem mişca foarte rapid cu bani europeni, dar ca totul să funcţioneze, statul, ca un bun gospodar, nu trebuie doar să colecteaze banii, ci să mai şi dea. Este nevoie de asociere, este nevoie de ferme mari pentru a echilibra balanţa comercială. România nu poate face acest lucru cu 1.000 de fermieri mici, care vor să vândă cartofi singuri, în loc să aibă cinci fermieri mari sau cinci cooperative sau cinci grupuri de producători care să vândă centralizat. Spre exemplu FrieslandCampina, cea mai mare cooperativă de lapte, are aproape 10.000 de membri“, a explicat Burculescu.

De asemenea, George Scarlat, preşedinte al Comisiei pentru Agricultură, Industrie Alimentară şi Dezvoltare Rurală din Senat, afirmă că „în România, încercăm să resuscităm acele mici ferme, care au o amploare poate în economia şi în contextul general, dar trebuie să înţelegem cu toţii că reducerea defucitului se poate face doar având proiecte de dezvoltare pe industrie şi pe marii proces mari procesatori“.

El speră ca în 2021, datorită producţiilor bune de cereale aşteptate de către fermieri din sectorul vegetal, să se reducă din acest deficit. Acesta spune că este nevoie de politici coerente de dezvoltare a sectorului pentru următorii 20-25 de ani. „Noi vedem strict ce se întâmplă anul viitor sau cel mult în următorii trei-patru ani şi modificăm pe ici, pe colo“, a menţionat George Scarlat.

Florian Ciolacu, preşedinte al Clubului Fermierilor Români adaugă că producţia agricolă de cereale din 2021 va şterge o parte din pierderile de anul trecut, va permite fermierilor să-şi asigure strabilitatea financiară, dar nu va repune la nivel înalt apetitul pentru investiţii în procesare sau în zootehnie, fapt ce nu va duce rapid la corectarea deficitului comercial.

„Investiţiile sunt primul pas în ceea ce priveşte asigurarea produselor necesare, astfel ca deficitul de balantă să poată să fie redus. Producatorii de cereale din România au capacitatea să îşi crească producţia, au şi un grad de îndatorare relativ mare, prin investiţiile pe care le-au făcut, dar trebui să treacă la un alt nivel de investiţii. Trebuie să investim acolo unde se generează profit. România este un jucător important, care nu-şi joacă cu putere rolul în industria alimentară“, a afirmat Ciolacu.

Florin Burculescu, preşedintele Cooperativei agricole integrate Ţara Mea

Florian Ciolacu, preşedinte al Clubului Fermierilor Români

George Scarlat, preşedinte al Comisiei pentru Agricultură, Industrie Alimentară şi Dezvoltare Rurală din Senat