ZF Agrobusiness

ZF Agropower. Agricultura ecologică este cu 30-40% mai profitabilă decât cea convenţională: „Statul ar trebui să sprijine sectorul prin promovare. Mediul privat arată beneficiile financiare“. Numărul operatorilor economici certificaţi ecologic la nivel naţional este de circa 10.000

20.07.2021, 00:08

♦ Suprafaţa cultivată în sistem ecologic din România a fost de 470.000 de hectare în 2020, adică 3% din suprafaţa agricolă totală ♦ Comisia Europeană a făcut un plan de acţiune pentru dezvoltarea producţiei ecologice, obiectivul fiind de a atinge o rată de 25% din terenurile agricole până în 2030. Acest procent ar putea fi uşor de atins de România, consideră reprezentanţii din sector.

Conversia de la agricultura convenţională la cea ecologică este un trend care se dezvoltă accelerat în ultimii ani, pentru că profitul producătorilor bio este cu 30-40% mai mare decât al celor tradiţionali, au susţinut speakerii de la ediţia din 19 iulie a emisiunii ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania şi Profi.

„Agricultura ecologică este un sistem de a cultiva mult mai profitabil. Dacă vorbim de vânzarea culturilor după recoltă, vorbim de preţuri cu 30-40% mai mari decât dacă ai cultiva în sistem convenţional. În plus, partea bună este că în ultimii ani costurile pentru cultivarea unui hectar în sistem ecologic au scăzut şi se apropie de costurile pe care le avem în agricultura tradiţională“, a spus Vlad Popescu, CEO al Norofert Group.

Norofert Group este producător de inputuri agricole organice, precum îngrăşăminte, produse fitosanitare şi tratamente foliare, iar anul acesta a cumpărat o fermă de 1.000 de hectare în judeţul Teleorman, suprafaţă pe care vrea să o lucreze în sistem ecologic.

În prezent, în România numărul operatorilor economici certificaţi ecologic la nivel naţional este de circa 10.000. În 2012 sau 2015 numărul lor a sărit de 15.000, stimulat de subvenţiile foarte mari acordate pentru culturile ecologice, dar după certificare, terenurile nu erau lucrate. Însă, cea mai mare suprafaţă cultivată ecologic a fost înregistrată anul trecut, de 470.000 de hectare, adică 3% din suprafaţa agricolă totală.

„Faptul că ne apropiem de 500.000 de hectare de teren cultivat ecologic înseamnă că aceşti fermieri nu aduc bani de acasă, ba chiar obţin profit. Dar, un mare minus este că exportăm materie primă bio, adică subvenţie dublă, şi importăm produse procesate bio, câteodată făcute cu materia noastră primă. Sectorul de procesare este foarte slab dezvoltat şi obiectivul nostru este să dezvoltăm procesarea în industria alimentară bio din România şi să diminuăm procentul de export al materiei prime“, a menţionat Marian Cioceanu, preşedinte al Asociaţiei Bio România.

Vlad Popescu adaugă că el se gândeşte la mărirea suprafeţelor cultivate în sistem ecologic în anii ce urmează şi vrea să dezvolte şi capacităţi de procesare, pentru a aduce plusvaloare în business. De altfel, Liliana Ciobanu, preşedinte al Ecocert, cea mai mare companie de certificare ecologică din România, afirmă că sectorul este dinamic şi se fac investiţii continuu.

„Numărul fermierilor certificaţi ecologic a crescut în ultimii ani şi suprafeţele au crescut, de asemenea. Mediul este dinamic şi cred că planul de acţiune pentru agricultura ecologică din România nu ar trebui să implice doar subvenţiile de care vorbim de ani de zile. Cred că ar trebui să promovăm produsele recoltate din agricultura ecologică şi să le spunem, în primul rând, copiilor că ar fi recomandat să consume astfel de produse. Apoi, consumatorul ar înţelege beneficiile şi certificarea ar arăta că într-adevăr sunt controlate şi respectă anumite cerinţe şi cred că astfel cererea ar creşte, iar crescând cererea, suprafeţele ar creşte şi cu toţii am avea de câştigat“, a precizat Liliana Ciobanu. Ea a adăugat că toţi actorii din acest sector trebuie să ne strângă la o masă rotundă şi să vadă ce are fiecare de făcut pentru a ajunge să stimuleze la maximum dezvoltarea agriculturii ecologice. Comisia Europeană a făcut un plan de acţiune pentru dezvoltarea producţiei ecologice, obiectivul fiind de a atinge o rată de 25% din terenurile agricole până în 2030.

„Nu o să ajungem niciodată la 25% din suprafaţa agricolă certificată ecologic, dacă noi dăm doar 2-3% din bani pentru subvenţii. Suvenţiile trebuie să fie propor­ţionale cu ţinta pe care o avem. Trebuie să mărim procentul, subvenţia trebuie să fie mai mare decât procentul la care este setat acum sectorul, adică o suprafaţă de 3% din total“, a afirmat Cioceanu.

Cu toate acestea, el menţionează că România ar fi putut atinge procentul de 25% din suprafaţa agricolă certificată ecologic de acum 10-15 ani, pentru că avem potenţial foarte mare, însă nu a reuşit pentru că sectorul nu a fost promovat. „Din 2013 am depus o iniţiativă legislativă şi abia în 2019 s-a deschis o agenţie pentru calitatea şi marketingul alimentelor româneşti, că ne lipseşte promovarea alimentelor. (...) Trebuia să înceapă activitatea la 1 ianuarie 2020, dar s-au dat mai multe ordonanţe de urgenţă să se amâne. Ultima amânare este 1 ianuarie 2022 şi ar trebui pregătită din această toamnă.“

„Prima măsură pe care ar trebui să o ia statul în sprijinul sectorului ar fi să promoveze agricultura ecologică. Mediul privat face asta deja, arătăm beneficiile financiare şi de mediu. A doua măsură pe care ar trebui să o ia, ar fi să plătească subvenţiile la timp şi, de ce nu, să crească cuantumul subvenţiei pentru agricultura ecologică“, completează Vlad Popescu.


Marian Cioceanu, preşedinte, Asociaţia Bio România

Numărul de producători ecologici din România fluctuează din cauza incoerenţei factorului politic. Am avut o discuţie cu un sectretar de stat de la MADR care se ocupă de agricultura ecologică şi am convenit să facem un grup de lucru împreună cu specialiştii din minister şi să elaborăm ca ţară, pentru prima dată, o strategie naţională pentru agricultura ecologică.

► Azi dacă ne ducem în supermarket nu găsim carne ecologică. Avem materie primă ecologică, dar fluxul se întrerupe la abator, la ambalare, la procesator. La panificaţie, la fel, suntem foarte slabi, deşi exportăm vapoare de grâu. Stăm foarte bine la lactate bio, la ouă, la lapte, la miere. 


Liliana Ciobanu, preşedinte, Ecocert:

► Fermierii sunt din ce în ce mai avizaţi despre ce înseamnă agricultura ecologică, cum ar trebui să îşi gestioneze toată activitatea şi în acelaşi timp sunt mai orientaţi către piaţă. De altfel, piaţa îi ajută, pentru că în ultimii ani cererea pentru produsele ecolgice este în creştere, iar interesul tuturor este să ajungă la consumatorul final.

► Toţi din acest sector – ecologic – trebuie să ne strângem la o masă rotundă şi să vedem ce are fiecare de făcut pentru a ajunge să stimulăm la maximum şi să promovăm această agricultură, astfel încât până în 2030 să ajungem la o suprafaţă cultivată în sistem ecologic de 25% din suprafaţa agricolă.


Vlad Popescu, CEO, Norofert Group

► A crescut foarte mult consumul de îngrăşăminte ecologice în ultimii ani, au crescut şi suprafeţele cultivate ecologic, noi încercăm să aducem fermieri din convenţional în agricultura ecologică, iar 99% din fermierii pe care i-am atras sunt din cultura mare. 

► Prima măsură pe care ar trebui să o ia statul în sprijinul sectorului ar fi să promoveze agricultura ecologică. Mediul privat face asta deja, arătăm beneficiile financiare şi de mediu. A doua măsură pe care ar trebui să o ia, ar fi să plătească subvenţiile la timp şi, de ce nu, să crească cuantumul subvenţiei pentru agricultura ecologică.

 

O campanie Ziarul Financiar susținută de Banca Transilvania și Profi

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.