ZF Agrobusiness

ZF Agropower 2021. Dacă România ar iriga 2 milioane de hectare azi, în amenajările de irigaţii făcute de pe vremea lui Ceauşescu, ar rămâne ţara fără curent. „Din vechea infrastructură de irigaţii am putea salva cam 30-40%“

01.06.2021, 00:07

Din vechea infrastructură de irigaţii, amenajată în perioada comunistă, în prezent ar putea fi salvată 30-40% din suprafaţă, ceea ce înseamnă circa 1 milion de hectare, ca să renteze din punct de vedere economic, a fost una dintre concluziile ediţiei din 31 mai a emisiunii ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania, Microsoft şi Penny.

„Problema irigaţiilor este mai mult ficţiune decât realitate. Dacă ar iriga România 2 milioane de hectare azi în amenajările de irigaţii făcute de pe vremea lui Ceauşescu, ar rămâne trenurile de pe linii în câmp, ar rămâne ţara fără curent. Circa 30% din puterea instalată în capacităţile de producţie de energie electrică a României ar consuma-o numai sistemul naţional de irigaţii şi nu-şi asumă nimeni asta. (...) Din vechea infrastructură de irigaţii am putea salva cam 30-40%“, a spus Vasile Datcu, preşedinte al Asociaţiei Producătorilor Agricoli din Brăila.

La nivel naţional, în perioada comunistă a fost amenajată o suprafaţă de circa 3 milioane de hectare, iar în prezent suprafaţa irigabilă este de 1 milion de hectare, potrivit datelor de la Agenţia Naţională pentru Îmbunătăţiri Funciare (ANIF). Conform aceleaşi surse, până la data de 24 mai au fost încheiate contracte de asigurare la nivel optim al apei pentru irigaţii la staţiile de punere sub presiune şi în alte puncte de livrare pentru anul 2021 pentru o suprafaţă de 785.000 de hectare.

Judeţul Brăila are cea mai mare suprafaţă irigată din ţară şi pentru acest an fermierii au făcut contracte pentru a iriga o suprafaţă de circa 250.000 de hectare, care reprezintă 30% din suprafaţa totală contractată. De altfel, în acest judeţ se află şi cea mai mare fermă vegetală din România după suprafaţa cultivată, Agricost, din Insula Mare a Brăilei, care lucrează aproximativ 56.000 de hectare.

„Cred că este cam puţin să se irige 785.000 de hectare la nivel naţional în acest an, dar nu cred că ANIF este capabil să furnizeze apă nici pentru această suprafaţă“, susţine Dragoş Costin Telehuz, preşedinte al Asociaţiei Cultivatorilor de Cereale şi Plante Tehnice din Ialomiţa, completând că nici anul trecut, deşi a fost secetă, nu s-au irigat decât 500.000 de hectare, în total.

Acesta crede că problema României este că infrastructura principală de irigaţii este pe domeniul public şi nu poate fi refăcută decât de ANIF, căci „dacă putea fi făcută de antreprenori era reabilitată de mult“. În plus, el spune că acum nu se poate discuta despre extinderea sau reabilitarea infrastructurii de irigaţii fără o strategie a comasării terenurilor agricole. „Nu se poate vorbi de sisteme de irigaţii prin picurare, eficiente pe suprafeţe 50 de hectare.“

„Şi nu se pune problema să folosim tamburi şi aripi de ploie pentru irigaţii, care necesită multă forţă de muncă“, a completat el.

Pe de altă parte, Datcu susţine că România are o problemă structurală, pentru că apa este împinsă de la vale la deal, în timp ce în celelalte ţări europene curge normal. „De aceea se uită şi cei de la Bruxelles la programul nostru de reabilitare a infrastructurii principale de irigaţii, pentru că ei ştiu că nu este sustenabil decât pentru treapta întâi şi treapta a doua şi noi avem şapte trepte de pompare. Mai mult de treapta a doua, nu rentează economic. Pentru un hectar am nevoie de 1.000 de tone de apă şi pierderile de apă pe canal sunt de 20-30%. Este ca şi cum am servi icre negre cu pumnul“, a explicat fermierul din Brăila.

Adrian Bozeian, acţionar şi CEO al Ecosere, companie care furnizează şi sisteme de irigaţii, spune, însă că sunt zone din ţară în care pierderile de apă pe canal sunt de 40-50%. De altfel, el afirmă că deşi cel mai eficient sistem de irigare este sistemul de irigare prin picurare, pentru că se câştigă apă, timp şi creşte productivitatea, acesta este şi unul dintre cele mai scumpe şi nu e atât de facil pentru fermierii necapitalizaţă să-l susţină.

„Cei mai mulţi fermieri din Uniunea Europeană folosesc sisteme de irigaţii prin picurare. Însă, pentru fermele mari, sistemul acesta presupune investiţii de 4.000 de euro/hectar. Costurile sunt destul de mari, dar, problema nu e că fermierii nu că nu ar investi pe termen lung, ci problema e care sunt sursele de finanţare. Au la dispoziţie fonduri europene pentru finanţare, dar sunt greu accesibile şi durează ani până le primesc, de aceea cei medii şi mari preferă să meargă la bancă“, a menţionat Bozeian.

În plus, pentru a iriga un hectar de teren agricol, costul variază între 650 şi 750 de euro şi sunt fermieri români care nu au venituri de 750 de euro pe hectar, precizează Mugurel Ionel, director general al Chromosome Dynamics, dezvoltator de soluţii IT şi AI orientate pe agrobusiness. El crede că subvenţionarea pe termen scurt a irigării ar putea ajută fermieri să se capitalizeze şi apoi să-şi facă propriile sisteme de irigaţii.

Acesta consideră că irigarea cu tamburi de la puţuri forate este pretabilă pentru fermierii mici, pentru că este mai ieftină, iar pentru investiţii în sisteme de irigaţii el menţionează că asocierea în cooperative ar trebui să fie un lait motiv pentru deveni atractivi pentru finanţarea atât de către instituţii bancare, cât şi de către investitori.

„Fermierii din Vest sau din zona Mării Negre au avut bani, ori au avut de când au intrat în business ori au accesat capital. Francezii, de exemplu, au avut bani şi au implementat sisteme de irigaţii, au implementat tehnologii de ultimă oră, au cumpărat cele mai bune îngrăşăminte şi produse de protecţia plantelor şi au angajat echipe de ingineri agronomi pentru a-şi creşte productivitatea. (...) Străinii văd ferma sau agricultura, în sine, ca pe o coroporaţie şi gândesc ierarhic, gândesc procese, deleagă sarcini, ceea ce rar se întâmplă în România. În România este nevoie de profesionişti care să aducă plus valoare în fermă şi cred că dacă instituţiile statului ar fi mai deschise să ofere informaţii, aceste mici corporaţii, ar funcţiona mult mai bine şi lucrurile s-ar mişca mult mai repede, pentru că ar fi mai multă organizare, iar evoluţia s-ar vedea până în cinci ani“, a mai spus Mugurel Ionel.

Mugurel Ionel, director general, Chromosome Dynamics

► În ţările europene dezvoltate, irigaţiile au fost soluţia la secetă. România nu a avut acces la informaţii, iar asta a fost cea mai mare problemă. Au existat fonduri europene, a existat deschiderea instituţiilor de finanţare către fermieri să ajungă la irigaţii, dar nu şi informaţii.

► Orice tehnologie care aduce apa în câmp este bună. Tehnologia de irigiat cu ajutorul pivoţilor este pretabilă pentru România, pentru că în spatele său există nişte sisteme informatice foarte performante, care calculează traectoria apei, cantitatea de apă şi timpi. Sunt ferme mari şi medii care au implementat asta sau sunt în curs de implementare.

 

Vasile Datcu, preşedinte, Asociaţia Producătorilor Agricoli Brăila

► La Brăila am avut ploi rezonabile până acum, într-un regim pluviometric mult mai generos decât cel de anul trecut. Culturile de orz arată foarte bine, la fel şi cele de floarea-soarelui. Este posibil să avem un an agricol ca 2018, pentru că arată foarte bine culturile de toamnă.

► Problema irigaţiilor este mai mult ficţiune decât realitate. Dacă ar iriga România 2 milioane de hectare azi în amenajările de irigaţii făcute de pe vremea lui Ceauşescu, ar rămâne trenurile de pe linii în câmp, ar rămâne ţara fără curent. Circa 30% din puterea instalată a României ar consuma-o numai sistemul naţional de irigaţii şi nu-şi asumă nimeni asta.

 

Adrian Bozeian, acţionar şi CEO Ecosere

► În ultimele zile a plouat îm judeţul Cluj şi, deşi nu avem suprafeţe la fel de întinse ca în restul ţării, culturile sunt frumoase, aşadar este bine.

► Fermierii care aveau culturi în câmp îşi pun problema să cultive şi în spaţii protejate tot mai mult, pentru că schimbările climatice aduc noi provocări. Săptămâna trecută m-a sunat un client din Giurgiu, cu zeci de hecatre de cultură în câmp că vrea să-şi facă o seră cu sistem de irigaţii pe 1-2 hectare, şi spunea că cea mai mare provocare este lipsa apei.

 

Dragoş Costin Telehuz, preşedinte, Asociaţia Cultivatorilor de Cereale şi Plante Tehnice Ialomiţa

► În Ialomiţa, până acum, anul agricol este acceptabil, pentru că, spre deosebire de Capitală, pe noi nu ne-a plouat în ultima vreme şi încă aşteptăm apa pe canale.

► Cred că este cam puţin să se irige 780.000 de hectare în acest an, dar nu cred că ANIF este capabil să furnizeze apă nici pentru această suprafaţă. 

 

Marcel Cucu, membru fondator, Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România

► Culturile de cereale arată frumos acum, sunt perspective bune pentru 2021, dar mulţi ani de azi încolo nu văd bine agricultura românească fără irigaţii. Se poate iriga, agricultorii sunt interesaţi să irige suprafeţe mai mari, dar nu avem niciun semnal public de la Ministerul Agriculturii în direcţia aceasta.

► În Brăila este un dezastru în ceea ce priveşte exportarea materiei prime, pentru că se livrează foarte mult în afară, în timp ce balanţa comercială este pe minus.

O campanie Ziarul Financiar susținută de Banca Transilvania și Profi

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.