ZF Agrobusiness

ZF Agropower 2021. „Printr-un program naţional, subvenţionat din fonduri europene şi guvernamentale, în 10 ani putem să avem irigaţii care să funcţioneze pe 3 mil. ha. Fără irigaţii e un risc imens să investeşti“

09.02.2021, 00:06

Contribuţia agriculturii la PIB poate fi dublată, producţiile se pot dubla în 2-3 ani dacă se iau măsuri concrete.

Seceta pedologică din anul agricol 2020 a arătat, din nou, fragilitatea României când vine vorba de apărare împotriva condiţiilor meteorologice nefavorabile.

Deşi resursa de apă nu este o problemă pentru fermierii români şi nici banii pentru dotarea cu echipamente de irigat, ei se lovesc de lipsa infrastructurii sau infrastructura precară pentru irigaţii, care ar putea fi pusă la punct într-un deceniu dacă se investeşte masiv în ea.

„Este nevoie de un program naţional de irigaţii, un plan clar şi continuitate în legislaţie. Pe lângă acestea, avem nevoie şi de educaţie. Agricultura este un domeniu foarte important şi şi-ar putea dubla contribuţia la PIB în foarte puţin timp dacă s-ar lua măsuri care să-i poată debloca potenţialul. Am putea dubla producţiile în 2-3 ani dacă am folosi tehnologii şi dacă am avea irigaţii“, a spus Mihai Haraga, proprietar şi preşedinte al grupului Semtop din Iaşi, specializat în producţia de seminţe.

El a fost prezent în cadrul emisiunii ZF Agropower, susţinută de Banca Transilvania.

Adrian Nechita Oros, ministrul agri­culturii, a anunţat anul trecut investiţii în infrastructura de irigaţii de circa 6,5 miliarde de euro, apreciată de fermieri ca fiind „o sumă importantă, dar nu suficientă“.

Judeţul Iaşi, acolo unde Semtop îşi desfăşoară activitatea, a fost afectat puternic de secetă de anul trecut, însă grupul are 7.000 de hectare amenajate cu sisteme noi de irigaţii, din cele 8.000 de hectare pe care le exploatează, în care a investit 17 milioane de euro.

„Am reuşit să ne atingem producţiile planificate la majoritea hibrizilor de porumb şi de floarea-soarelui pe care i-am avut în producţiile de sămânţă. Fără irigaţii nu am fi reuşit să ne atingem obiectivele, aşa cum s-a întâmplat în cazul mai multor fermieri din zonă, care nu au avut acces la irigaţii“, a explicat Haraga.

El susţine că în perioada comunistă România iriga între 2,5 şi 3 milioane de hectare anual, iar suprafeţele mari amenajate pentru irigaţii au fost pierdute după 1990 pentru că fie nu s-a mai investit în mentenanţă, fie sistemele au fost lăsate în paragină, fie au fost descompletate. 

De altfel, Gheorghe Lămureanu, pro­prietarul companiei Agroterra, care cultivă cereale, dar are şi activităţi de agroturism, antreprenor ce lucrează de 46 de ani în agrobusiness, afirmă că până în 2004 irigarea în România se făcea în mod controlat, din septembrie până în martie, astfel încât să fie în permanenţă apă în sol, fapt ce ajuta culturile.

„Irigaţiile creează plusvaloare, dar nu în anul în care precipitaţiile sunt minime. Schimbările climatice sunt dure, dar trebuie să luăm măsuri care să combată acest flagel. Dacă vom continua aşa, în 2-3 ani vom ajunge la neasigurarea grâului şi porumbului necesare pentru oameni şi animale“, explică fermierul.

Pentru anul trecut, Comisia Europeană estimează o scădere a producţiei româneşti de cereale de peste 40%.

Lămureanu menţionează că înainte de 1990, în judeţul Constanţa din 560.000 de hectare exploatete se irigau 475.000 de hectare, însă atunci şi costul pentru a uda era mai mic. „Acum, preţul apei este dat 95% de energia electrică. Eu ridic apa de la 80 de metri diferenţă de nivel şi mă costă, cu propria staţie de pompare, 400 de lei/hectar la o udare.“

Pentru un sist de irigaţii nou se investesc între 2.000 şi 4.500 de euro pe hectar, iar fermierii ar investi din surse proprii, ar face şi împrumuturi bancare, pentru că „băncile şi-au schimbat punctele de vedere faţă de agricultură şi ne dau credite“, însă este nevoie şi de sprijin din partea statului, menţionează el.

„Investiţiile în irigaţii trebuie încurajate şi susţinute de stat. Câte miliarde de euro au pierdut fermierii care ar fi putut iriga, daca sistemele de irigaţii ar fi funcţionat? Este o sumă mult mai mare decât ar fi fost investiţiile să punem în funcţiune sistemul de irigaţii şi pentru a furniza apă graturită la plantă, nu la pompă“, adaugă şi Mihai Haraga.

Acesta afirmă ca anul trecut a făcut 8 udări pentru culturile pe care le are, iar o udare pentru un hectar l-a costat între 400 şi 500 de lei. La un cost mediu de 450 de lei, cheltuielile totale cu udarea celor 7.000 de hectare ale companiei se ridică la 25 de milioane de lei, conform calculelor ZF.

Ciulei Torian, preşedintele Organizaţiei Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii din Tecuci, formată din peste 3.000 de membrii, care au circa 4.500 de hectare cultivate cu cereale, crede că este nevoie de o mai bună organizare, iar investiţiile în irigaţii ar trebui să se facă în anii ploioşi. „Degeaba îi dai bani pompierului când i-a luat foc casa, trebuie făcute investiţii în timp şi susţinute.“ 

El menţionează că are în derulare cinci proiecte de investiţii în cinci staţii de pompare, a căror valoare totală este de 5 milioane de euro. „Reuşesc să schimb pompe, motoare, instalaţia electrică, să fac automatizare, dar în câmp încă nu am reuşit să duc apa şi trebuie să găsesc altă sursă de finanţare pentru conducte, hidranţi, reparaţii, căci am şi avarii. Am o staţie la care am început investiţia în 2017, însă termin abia anul acesta din cauza birocraţiei.“

„Sunt bani, dar ajungem înapoi la birocraţie. Ar trebui stabilit prin legislaţie ca aceste proiecte să fie făcute între ciclurile agricole (septembrie – martie) sau în maximum doi ani. Nu poţi să stai 5 ani cu conducte pe câmp. (...) Printr-un program clar, dacă domeniul este declarat de interes naţional, subvenţionat 100% din fonduri europene şi guvernamentale, în zece ani avem irigaţii care să funcţioneze pe 3 milioane de hectare. Fără irigaţii este un risc imens să investeşti, mai ales culturi seminciere“, a adăugat Mihai Haraga.

Gheorghe Lămureanu crede că, cel puţin în judeţul Constanţa, dacă sunt susţinute investiţiile în irigaţii, în 4-5 ani ar putea fi irigată 60-70% din suprafaţa totală şi în alţi 6-7 ani ar putea ajunge la 90%. „Orice suprafaţă amenajată pentru irigaţii este un bun câştigat.“

„Toată europa se zbate să cumpere grâul românesc, avem pământ de bună calitate, dar el trebuie întreţinut. (...) Putem hrăni de 3-4 ori populaţia ţării dacă este nevoie“, precizează antreprenorul.

 

Mihai Haraga,

proprietar şi preşedinte Semtop

► Din cele 8.000 de hectare pe care le exploatăm în cadrul grupului, 7.000 de hectare le avem amenajate cu sisteme noi de irigaţii, cu ajutorul cărora am reuşit să ne atingem producţiile planificate în 2020.

► Investiţiile în irigaţii trebuie încurajate şi susţinute de stat. Câte miliarde de euro au pierdut fermierii care ar fi putut iriga dacă sistemele de irigaţii ar fi funcţionat? Este o sumă mult mai mare decât ar fi fost investiţiile să punem în funcţiune sistemul de irigaţii şi pentru a furniza apă gratuită la plantă, nu la pompă.

► Pentru un sistem de irigaţii nou se investesc între 2.000 şi 4.500 de euro pe hectar. Sunt bani pentru irigaţii, dar ajungem la birocraţie. Eu cred că ar trebui stabilit prin legislaţie ca aceste proiecte să fie făcute între ciclurile agricole (septembrie – martie) sau în maximum doi ani. Nu poţi să stai 5 ani cu conducte pe câmp.

► Eu cred că printr-un program clar, dacă domeniul este declarat de interes naţional, subvenţionat 100% din fonduri europene şi guvernamentale, în zece ani avem irigaţii care să funcţioneze pe 3 milioane de hectare.

 

Gheorghe Lămureanu,

proprietar Agroterra

► Noi am irigat anul trecut 400 ha din cele 1.500 pe care le lucrăm, am irigat din 1 aprilie până pe 1 noiembrie, un mare efort, greu de suportat. Irigatul este pentru a completa necesarul de apă, nu pentru a asigura întreaga cantitate de apă. 

► Înainte de 1990, în judeţul Constanţa din 560.000 de hectare lucrate se irigau 475.000 de hectare, pentru că noi eram la polul secetei. Atunci aveam 2.500 lei salariu şi 1.000 de metri cubi de apă costau 18 lei, iar acum nu ne permitem să plătim apa, pentru că e foarte scumpă. Preţul apei e dat 95% de energia electrică. Eu ridic apa de la 80 metri diferenţă de nivel şi mă costă, cu propria staţie de pompare, 400 de lei/hectar la o udare.

► Băncile şi-au schimbat punctele de vedere faţă de agricultură şi ne dau credite. Putem produce şi hrăni de 3-4 ori populaţia ţării dacă e nevoie.

► Irigaţiile creează plusvaloare, dar nu în anul în care precipitaţiile sunt minime. Schimbările climatice sunt dure, dar trebuie să luăm măsuri care să combată acest flagel. Dacă vom continua aşa, în 2-3 ani vom ajunge la neasigurarea grâului şi porumbului necesar pentru oameni şi animale.

► În 4-5 ani, 60-70% din suprafaţa judeţului Constanţa ar putea fi irigată şi în alţi 6-7 ani am putea ajunge la 90%, cât se iriga altădată în acest judeţ. Orice suprafaţă amenajată pentru irigaţii este un bun câştigat.

 

Ciulei Torian,

preşedinte OUAI Tecuci

► Înainte de 1990 se iriga şi când ploua şi doar când apa depăşea 20 de litri pe metru pătrat se oprea, se iriga din martie până în noiembrie şi se obţineau sporuri foarte mari la producţii.

► Noi avem 5 staţii de pompare pe un canal de 21 de kilometri şi pe vremuri erau 19 staţii. Resursa de apă nu este o problemă pentru noi, problema noastră este costul energiei. Eu am plătit 500 de lei/1.000 de metri cubi de apă. La 5-6 udări, costul este foarte mare şi irigăm doar culturile rentabile.

► Investiţiile în irigaţii ar trebui să se facă în anii ploioşi, dar noi suntem ca pompierii. Degeaba îi dai pompierului bani când i-a luat foc casa. Trebuie făcute investiţii în timp şi susţinute. 

► Pentru a conserva mai bine apa ar trebui să îmbunătăţim randamentul canalului de aducţiune. Acum, canalul are un randament de sub 50%. Funcţionăm cu agregate din 1980, trebuie reparaţii complete.

O campanie Ziarul Financiar susținută de Banca Transilvania și Profi

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.