ZF Agrobusiness

ZF Agropower 2021. Cine duce agricultura mai departe? Ce spun formatorii viitoarei generaţii de fermieri? Cei mai mulţi studenţi sunt pasionaţi de agricultură şi îşi doresc un business în mediul rural sau au ferme ori mici afaceri în familie pe care vor să le dezvolte

10.04.2021, 18:03 Autor: Florentina Niţu

Generaţia Z sau generaţia celor născuţi după 1990 este mai aplecată spre culti­varea pasiunilor şi îm­bunătăţirea cunoştin­ţelor practice şi teoretice, susţin formatorii viitoarei generaţii de fermieri, care afirmă că tinerii sunt tot mai interesaţi de programele de antreprenoriat şi de înfiinţarea unei afaceri în mediul rural încă din timpul facultăţii sau de dezvoltarea fermei familiei.

„Din ce în ce mai mulţi studenţi îşi doresc să iniţieze o mică afacere în mediul rural, asta şi datorită programelor de antreprenoriat derulate în universitate. Ei realizează un plan de afaceri şi în perspectivă doresc să pună în practică ideea dezvoltată la nivel teoretic”, a spus Cristina Pocol, profesor universitar la Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară (USAMV) din Cluj-Napoca, prezentă în cadrul ediţiei din 5 aprilie a emisiunii ZF Agropower, un proiect al Ziarului Financiar şi Băncii Transilvania.

De asemenea, ea a adăugat că o bună parte dintre studenţi provin din familii unde există o fermă sau un mic business în domeniul agroalimentar şi astfel sunt motivaţi să îşi perfecţioneze cunoştinţele şi să acumuleze altele noi, pentru a duce mai departe businessul de familie şi pentru a-l dezvolta. „Avem abordarea de universitate antreprenorială la nivel global, atât prin ceea ce facem la nivel de curriculă universitară, cât şi prin practică.” Denis Ţopa, decanul Facultăţii de agricultură de la Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară (USAMV) Iaşi, prezent în cadrul aceleiaşi ediţii a emisiunii ZF Agropower, a menţionat că şi majori­tatea studenţilor care calcă pragul şcolii pe care o reprezintă este formată din fii de ingineri agronomi sau de agricultori. „În ei văd dirijarea agriculturii”, a menţionat el.

„Avem singurul fitotron din ţară cu 11 camere climatice unde se pot simula condiţii climatice de la Ecuador până la Cercul Polar. Avem resurse să investim în continuare în echipamente performante şi studenţii noştri pot beneficia de stadii de practică. În permanenţă ne gândim să atragem fonduri europene. Avem propuneri de proiecte depuse, previziunile sunt bune”, a explicat Denis Ţopa.

Cu toate acestea, în ciuda investiţiilor în noi tehnologii şi cercetare, el afirmă că există anumite sincope în învăţământul post-universitar, unde tinerii pregătiţi nu pot rămâne fără susţinerea părinţilor sau a mediului privat, deoarece bursele de susţinere sunt mult prea mici.

„Bursa unui doctorand în primul an de studii e de 1.500-1.600 de lei, foarte puţini bani, şi cu greu reuşim să ne acoperim numărul de doctoranzi şi uneori îi pierdem pe cei mai buni. Este o problemă la nivel naţional şi guvernul ar trebui să se sesizeze în această privinţă. Pe cei pe care îi ţinem lângă noi îi implicăm în proiecte de cercetare pentru suplimentarea veniturilor, altfel nu ar putea să reziste”, a precizat el.

Pe de altă parte, Nicu Vasile, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), afirmă că „toţi suntem devină, pentru că nu ne implicăm. Spunem că statul nu ne ajută, dar şi noi stăm pe margine şi criticăm”.

„Japonia şi Germania, după al doilea Război Mondial, au introdus cele mai mari fonduri în educaţie. Noi, după Revoluţie, am început să închidem şcolile profesionale, pentru că ne e ruşine să spunem că suntem muncitori. Dacă nu aducem aportul nostru în muncă fizică sau intelectuală, nu putem să aducem plus valoare în agrobusiness”, a întărit Vasile.

Florentin Bercu, director executiv al Uniunii de Ramură Naţională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV), consideră că acum este şansa României să recupereze şi momentul ca universităţile să-şi actualizeze curricula şi să schimbe dotările, dar totodată să facă parteneriate cu privaţii.

„Am două sugestii pentru învăţământul universitar, să fie introdusă disciplină opţională de forme asociative în mediul agro-aliemntar care să facă legătura cu cooperativele şi asociaţiile de profil şi ar fi oportun să urmăm modelul din Franţa - să poţi să intri la master după 1,5 ani producţie -  pentru a creşte nivelul de profesionalism.

 

Cristina Pocol,

profesor universitar,

USAMV Cluj

► Din ce în ce mai mulţi studenţi îşi doresc să iniţieze o mică afacere în mediul rural, asta şi datorită programelor de antreprenoriat derulate în universitate. Ei realizează un plan de afaceri şi în perspectivă doresc să pună în practică ideea dezvoltată la nivel teoretic.

► Am înfiinţat un colegiu nonuniversitar terţiar care vine să răspundă nevoilor de pe piaţă, având programe de formare pentru funcţii precum maistru mecanic agricol, tehnician silvic sau tehnician în prelucrarea cărnii şi a laptelui.

► O bună parte din studenţi provin din familii unde există o fermă sau un mic business în domeniul agroalimentar şi există o motivaţie de a continua în ferma de familie şi vin la universitate pentru a se perfecţiona. 

► Circuitele scurte de aprovizionare, fără intermediari, sunt foarte la modă în prezent. Eu am studiat în Franţa şi pe vremea mea exemplele de bune practici erau supermarketurile şi distribuţia, iar în prezent, dacă mergem la un seminar în Franţa, vom auzi numai de circuite scurte.

 

Denis Ţopa,

decan Facultatea de agricultură,

USAMV Iaşi

► Avem singurul fitotron din ţară cu 11 camere climatice unde se pot simula condiţii climatice de la Ecuador până la Cercul Polar. Avem resurse să investim în continuare în echipamente performante şi studenţii noştri pot beneficia de stadii de practică. În permanenţă ne gândim să atragem fonduri europene. Avem propuneri de proiecte depuse, previziunile sunt bune.

► Este o problemă mare cu personalul. Bursa unui doctorand în primul an de studii e de 1.500-1.600 de lei, foarte puţini bani, şi cu greu reuşim să ne acoperim numărul de doctoranzi şi uneori îi pierdem pe cei mai buni. Este o problemă la nivel naţional şi guvernul ar trebui să se sesizeze în această privinţă. Pe cei pe care îi ţinem lângă noi îi implicăm în proiecte de cercetare pentru suplimentarea veniturilor, altfel nu ar putea să reziste.  

► Vorbim de agricultură inteligentă, lucrurile se întâmplă cu un ritm rapid şi ca să ţinem pasul, în permanenţă, noi profesorii, trebuie să ne punem la punct cu noutăţile, să ştim despre ratele variabile de semănat, de drone, de sateliţi, de GPS, de agricultură de precizie.

 

Nicu Vasile,

preşedinte, LAPAR

► Ca angajator sunt surprins de calitatea studentului. Aş vrea să îmbinăm mai mult practica cu teoria. Am spaţii de cazare pentru studenţi şi nu vor să vină la noi, pentru că fac şcoala doar pentru diplomă. Toţi suntem de vină pentru asta, deoarece nu ne implicăm. Spunem că statul nu ne ajută, dar şi noi stăm pe margine şi criticăm.

► În urmă cu trei săptămâni am lansat împreună cu Federaţia Patronală a IMM-urilor un pact de dezvoltare educaţională şi socială având tema: cercetăm şi dezvoltăm produse. Vrem să stabilim anumite normative economico-sociale pentru strategii economice pe termen lung. Economia României are nevoie de aceste reguli.

► România are o cheltuială de 4.000 de euro cu fiecare absolvent de studii superioare pe an, iar pentru studii medii o cheltuială de 1.500 de euro şi avem vreo cinci milioane de tineri plecaţi în afară. Fiecare absolvent trebuie să creeze plusvaloare statului care l-a făcut profesionist, noi cum recâştigăm banii de la tinerii plecaţi în afară?

 

Florentin Bercu,

director executiv,

UNCSV

► Şansa cooperativelor este să fie educaţia, informarea şi perfecţionarea continuă. Suntem convinşi că în 3-5 ani vom avea cooperative puternice prin implicarea mai atentă în partea de educaţie şi cercetare aplicată. În cadrul UNCSV, facem schimburi de experienţă cu alte cooperative şi organizaţii din state membre ale UE, unde există forme de asociere cu un istoric şi cu rezultate notabile. Ne ajută pentru consolidarea cooperativelor agricole româneşti.

► Consider că e momentul să insistăm mai mult pe profesionalizare, productivitate şi încurajarea performanţei. Trebuie să ţinem cont de rentabilitate, iar propunerea noastră este să se facă un studiu de rentabilitate la nivel naţional şi acolo unde sunt fermieri cu un nivel minim de rentabilitate să se asocieze.

► Ne dorim ca până în 2028 să avem 1.800 de cooperative active. În prezent, doar 48% din cooperative depun bilanţ şi circa 25% sunt funcţionale. Avem mult de lucru, dar sunt convins că se poate.

O campanie Ziarul Financiar susținută de
Banca Transilvania și Penny