Petru Pascal, proprie­tarul Dorexrom, producător de struguri de masă din Huşi, judeţul Vaslui, a sesizat în urmă cu zece ani un segment de piaţă nu foarte bine dezvoltat şi a decis să înfiinţeze o plantaţie de viţă-de-vie pentru struguri de masă, iar astăzi livrează în reţele precum Carrefour şi Lidl.

Andrei Severin, un antre­pre­nor cunoscut în special în businessul de producţie a cosmeticelor destina­te sectorului hotelier, prin Cahm Europe, a investit 1,5 milioane de euro într-o piaţă în Păuleşti (jud. Pra­hova) unde a atras 22 de producători de lactate, carne, pâine, dar şi legume.

„Un nou trend prinde contur”, „a investit”, „a reuşit”, „exportă”, „a transformat afacerea” sau „a trecut de pe pierdere pe profit” sunt mesaje din titlurile articolelor scrise pe baza discuţiilor din cadrul emisiunii ZF Agropower care au atras cel mai mult publicul în 2023.

În 2011, Monica Paşca a început să se dedice horticulturii. Iniţial a plantat 20 de ari de coacăz în Săliştea de Jos din judeţul Bihor, aflată la circa 50 de kilometri distanţă de oraşul Oradea, iar an de an şi-a extins activitatea şi a ajuns acum la o suprafaţă de 1,5 hectare de coacăz.

Cu pasiunea sa pentru sănătatea în centrul atenţiei, Ioana Ciortea, tehnician de imagistică şi radiologie medi­cală, a investit peste 150.000 de euro în producţia de nectar de cătină sub brand Strop de Soare în decurs de mai bine de un deceniu.

„Soţul meu este apicultor şi am reuşit să dezvoltăm această pasiune într-o afacere de familie“, povesteşte Maria Codrea, fonda­toa­rea companiei Apis Mariana, care pro­duce miere şi produse pe bază de miere de albine în localitatea Berbeşti, aflată în partea de nord a Maramureşului, la 10 kilometri distanţă de Sighetu Marmaţiei şi la 50 kilometri de Baia Mare.

Într-o piaţă agroalimentară aglome­rată de producători cu branduri consacrate şi retaileri mari, compa­niile mici se confruntă cu provocări majore pentru a-şi face loc şi a se dezvolta. Strategia lor este de a crea „relaţii directe cu clienţii“ şi de a „reinvesti banii aces­tora pentru a creşte“ atât ei, cât şi în eco­nomia locală, chiar dacă la o scară mai mică.

Seceta din ultimii ani care a afectat randamentele fermie­rilor şi balanţa comercială negativă a României în ceea ce priveşte produsele agroalimen­tare a determinat o serie de proiecte în cadrul AHK- Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană, membrii organizaţiei aducând în discuţie importanţa diversificării producţiei fermierilor români astfel încât ei să nu mai depindă doar de un singur tip de produs- cereale de exemplu, ci să producă şi legume, fructe sau să investească în zootehnie, a spus Michael Beier, CEO al CLAAS Regional Center South East Europe, care este şi membru AHK. CLAAS este unul dintre cei mai importanţi jucători de pe piaţa de utilaje agricole din România, având 500 de angajaţi.

Producţia de vin din România se află la mâna vremii, astfel că recoltele de struguri din 2023 au fost în mai multe zone din ţară afectate de îngheţurile târzii, de grindina din vară şi de seceta ce a urmat.