ZF 25 de ani. Schimbarea la faţă a comerţului alimentar: România mai are astăzi doar 38.000 de magazine tradiţionale, de patru ori mai puţine decât acum trei decenii

♦ Românii cheltuie anual 22-25 mld. lei în comerţul cu dominantă alimentară ♦ Cele zece reţele de comerţ modern, care operează circa 4.000 de magazine de tip hipermarket sau supermarket, mănâncă 70% din piaţă şi se dezvoltă continuu ♦ La polul opus, comerţul tradiţional pierde constant teren, şi în termen de magazine, şi în termeni de vânzări ♦ Care e soluţia?

Universul de comerţ tradiţional mai numără astăzi doar 38.000 de unităţi, mai exact chioşcuri şi mici magazine. Numărul este de aproape patru ori mai mic decât acum circa trei decenii şi continuă să scadă an de an.

„Universul de comerţ tradiţional (numărul de magazine) continuă să scadă cu 4-5% în fiecare an. Sunt afectate în special magazinele de sub 80 mp. La polul opus însă, se deschid magazine de 100-200 mp, în special în zonele suburbane şi în zonele rezidenţiale noi“, spune Adrian Ariciu, CEO al Metro România. Compania e activă pe segmentul cash & carry şi se adresează în special revânzătorilor (micilor comercianţi) şi operatorilor HoReCa.

Comerţul tradiţional autohton a început să piardă teren în a doua jumătate a anilor ‘90, când reţele precum Billa începeau să îşi pună România pe hartă. Treptat, au apărut Carrefour, Mega Image şi alţii. Astăzi, pe plan local sunt peste 4.000 de hipermarketuri, supermarketuri, magazine de discount, proximitate modernă şi cash & carry. Acestea mănâncă aproape 70% din banii pe care românii îi cheltuie la shopping. La polul opus, comerţul tradiţional pierde constant teren şi în termen de magazine, şi în termeni de vânzări.

Spre comparaţie, în 1996, când Metro deschidea primele magazine angro moderne în România, în România existau exclusiv 150.000-160.000 de chioşcuri. Acestea erau clienţii potenţiali ai Metro. Astăzi, mai sunt de patru ori mai puţini astfel de jucători. Totuşi, s-au dezvoltat în paralel şi câteva reţele locale.

„În această zonă de business, e important ca antreprenorii să îşi schimbe mindsetul şi să integreze digitalizarea în business, atât în relaţia cu noi, cât şi în general. Antreprenorii trebuie să investească, trebuie să se dezvolte în ritm cu piaţa“, adaugă Ariciu.

Totodată, e foarte importantă adaptarea modelului comercial astfel încât magazinele să aibă un sortiment potrivit vremurilor şi un preţ competitiv. „Comerţul de proximitate câştigă teren, atât în urban cât şi în rural, pentru că oamenii se uită la costuri. Se uită şi la costul de transport (până la un magazin mai îndepărtat - n.red.) şi la cel de timp.“

România mai are astăzi doar 38.000 de magazine tradiţionale, cu 2.000 mai puţine decât în 2021, cu 19.000 mai puţine decât în 2017 şi aproape de două ori mai puţine decât în 2013, potrivit datelor oferite de compania de cercetare de piaţă Market Vector. Numărul de jucători din această industrie scade an de an, iar principalul motiv pentru care chioşcurile şi micile magazine trag obloanele îl reprezintă competiţia acerbă venită dinspre marii retaileri, acele reţele moderne care deschid anual 300-400 de unităţi. Este vorba, în special, de magazine de proximitate moderne.

Totuşi, tot mai multe voci spun că acest tip de comerţ tradiţional este vital pentru eco­nomia locală. România este ţara din Europa cu cea mai mare pondere a po­pu­laţiei care trăieşte în rural, peste 50%. În sa­tele şi comunele României, Profi este sin­gura reţea modernă cu prezenţă semni­ficativă, în rest acesta este terenul de „luptă“ al comerţului tradiţional. Reprezen­tanţii Profi spun că deschiderea de magazine moderne în astfel de localităţi înseamnă, de fapt, preţuri mai mici, deci un avantaj pentru consumator.

Pentru producători şi distribuitori, dezvoltarea comerţului modern înseamnă însă o forţă de negociere mult mai mare în mâna a doar câteva reţele.

Călin Costinaş, deputy CEO al Profi, afir­ma anterior că în momentul în care re­ţeaua a deschis primele unităţi în rural, acum circa 5-6 ani, preţul pe care îl oferea la ulei era de trei ori mai mic decât al magazinelor lo­cale. Diferenţa venea chiar din forţa de ne­go­ciere a marilor retaileri. Ei cum­pără volume mari şi primesc pre­ţuri mai mici la schimb de la produ­că­tori. Mai mult, vând cu marje mai mici, obţinând profitul din volume. Micii comercianţi nu pot face asta. În acest context, ce şanse de redresare are comerţul tradiţional?

Tocmai pentru a susţine micile magazine, Metro a lansat în România, în 2012, reţeaua de francize LaDoiPaşi, care a ajuns în prezent la peste 2.000 de unităţi. Mai mult, oficialii Metro anunţă că ţintesc 2.500 de magazine până la final de 2024. Aceste unităţi LaDoiPaşi nu sunt deţinute de nemţi, ci de francizaţi. Totuşi, Metro vine cu o serie de iniţiative de marketing şi cu programe de creştere a vânzărilor menite să ajute comerţul tradiţional să reziste. Indirect, şi businessul Metro creşte ca urmare a dezvoltării LaDoiPaşi, aceste magazine independente fiind clienţii grupului german.

În continuare însă, numărul de magazine din acest segment scade. „Expansiunea retailului modern, dar şi a reţelelor locale (precum Paco Supermarkets, Annabella sau Diana - n.red.) îşi pune amprenta an de an asupra comerţului tradiţional. Dacă ne referim strict la magazinele alimentare independente - fără benzinării şi reţele locale -, la final de 2022 mai erau în jur de 38.000 de puncte de vânzare“, spunea recent Simona Stoica, client service director la Market Vector. Totodată, datele de la Market Vektor arată că din totalul vânzărilor de bunuri de larg consum, comerţul tradiţional mai mănâncă doar 33%, o pondere mai mică decât în anii anteriori. Mai mult, în Bucureşti, aceste magazine nu mai au nici 20% din vânzări.

Pandemia a «revigorat» pentru o perioadă comerţul tradiţional, consumatorii alegând tot mai mult să îşi facă shoppingul în proximitate, mai ales ca urmare a restricţiilor impuse. Apoi, au venit războiul şi inflaţia care au afectat în egală măsură ambele canale - comerţ tradiţional şi modern. Preţurile tot mai mari au redus apetitul de consum peste tot.

Totuşi, forţa mare de negociere a marilor reţele le-a avan­tajat în context. „Cu siguranţă vom asista în continuare la reducerea numă­ru­lui de magazine tradiţionale. Cele care vor re­zista sunt cele care vor pune accent pe spe­cia­­lizare. Observăm deja acest trend în piaţă, unii comercianţi pariază pe specializare pro­fitând de apetitul consumatorilor pentru produse locale, apetit care s-a dezvoltat mult în pandemie“, con­chide executivul Market Vector.

În aceste condiţii şi ţinând cont de evoluţia de până acum, câte magazine tradiţionale va mai avea România în 5-10 ani? Şi cât vor mai avea ele din vânzări?

În anumite pieţe din vest, comerţul modern are 85-90% din piaţă, versus „doar“ 70% în România