Mariana Gheorghe, cea care a condus OMV Petrom în perioada 2006-2018, Steven van Groningen, cel care a fost la vârful Raiffeisen Bank România în perioada 2001-2022, Eric Stab, CEO şi preşedinte al consiliului de administraţie al ENGIE România, care vara aceasta a spus adio României după un mandat de 13 ani, sunt doar câţiva dintre executivii care au marcat mediul local de business prin durata mandatelor lor, dar şi prin rezultatele pe care le-au obţinut.
Lista întocmită de ZF conţine 40 de astfel de „intrări“, dar desigur la nivelul economiei numărul celor care rămân fideli organizaţiilor pe care le conduc este mult mai mare.
De ce rămâne un CEO într-o astfel de funcţie mai bine de 10 ani? Există vreun pattern?
„Sunt un milion de motive care determină durata mandatului unui executiv, dar vedem că în domeniul energiei şi în domeniul bancar sunt cariere construite pe termen lung.
Vorbim de două domenii reglementate, cu baze de clienţi foarte mari. La final însă, un CEO corespunde unui anumit ciclu“, spun specialiştii din domeniul head-hunting-ului.
Mai mult, durata mandatului un CEO mai este dictată de o serie de skill-uri greu transferabile în unele cazuri, cum este sectorul de banking, în prezent alegerea unui lider la vârful unei organizaţii fiind dependentă inclusiv de contextul regional.
Omul potrivit la momentul potrivit
Mariana Gheorghe rămâne, posibil, cel mai cunoscut CEO local, mandatul ei începând la scurt timp după privatizarea Petrom şi fiind o perioadă de reorganizare majoră a companiei. Prin faptul că este singurul producător de petrol şi gaze din România şi cel mai mare retailer local de carburanţi, OMV Petrom este o companie care atinge direct sau indirect aproape toată populaţia României. La final de mandat, Mariana Gheorghe spunea că lasă în urmă o companie care are lejeritatea financiară şi supleţea operaţională de a face orice-i va permite piaţa, mandatul său fiind înainte de toate unul care a avut în centru reorganizarea.
„Din 12 ani de mandat, circa 4-6 ani au fost de criză. Este un timp în care am fi putut poate să creştem, dar în care am fost obligaţi să tăiem costurile. A fost un efort de reorganizare extraordinar. Poate că a durat mai mult decât ne-am fi dorit, dar am reuşit să combinăm această perioadă cu elemente de creştere. Dacă este un lucru care m-a ţinut trează noaptea, a fost acest proces de restructurare, dar ca manager am făcut ce era mai bun pentru companie într-un moment dat. Avem posibilitatea financiară de a creşte, interior şi exterior. Găsirea oportunităţilor de creştere va fi următorul mandat, una dintre soluţii fiind chiar extinderea lanţului valoric pe petrochimia de nişă“, spunea Mariana Gheorghe la finalul mandatului său.
Dar restructurarea imensă, care a presupus reducerea numărului de anagajaţi ai OMV Petrom cu 20.000 în perioada conducerii sale, nu a fost singurul lucru important legat de mandatul Marianei Gheorghe. Sub conducerea sa, OMV Petrom a devenit al patrulea cel mai mare producător de energie din România după o investiţie într-o centrală pe gaze nouă, la Brazi, cu o capacitate de 860 MW, unicul astfel de proiect de la Revoluţie până în ziua de azi. Tot în mandatul său, OMV Petrom a făcut primii paşi spre zona de energie verde, piaţă din care a ieşit, dar pe care o accesează din nou.
„Nu există un CEO bun, dar cred că există un CEO bun la momentul potrivit şi locul potrivit. Fiecare companie, când angajează CEO, ţine cont de unde se află compania în ciclul de evoluţie, de ce are nevoie în următorii cinci ani. În final este este acea motivaţie, acel angajament pe care eşti dispus să îl dai, este bucuria de-a face ceva bine pentru grupul acela de oameni care ţi-au dat onorarea să conduci†o companie“, mai spunea Mariana Gheorghe, după ce mandatul său deja se încheiase.
Impactul pe orizontală
Şi pentru alţi executivi din energie, mandatul lor a coincis cu perioade de transformări majore, venite mai ales după marile procese de privatizare. „Am ajuns aici în 2008, ca preşedinte al consiliului de administraţie. Totul era foarte ierarhic. Ţin minte că treceam pe holurile companiei şi toată lumea mă întâmpina cu: Să trăiţi, domnule! Compania în sine era eficientă, dar în acel fel în care putea fi eficientă o companie de stat, cu foarte multe straturi. Eram peste 10.000 de oameni, cu 1,3 milioane de clienţi. Acum am ajuns la 2,2 milioane de clienţi, dar cu mai puţini oameni. Da, vedeam multe care se puteau schimba, dar atmosfera era primitoare. Nu spunem suficient acest lucru“, declara Eric Stab într-un interviu acordat ZF după anunţul oficial privind terminarea mandatului său ca preşedinte şi CEO al ENGIE România.
Principalul obiectiv al mandatului său a fost modernizarea companiei, într-un mediu extrem de provocator, marcat de multiple schimbări de miniştri, legislaţie, dar şi de tendinţe globale şi războiul din Ucraina care au reformat piaţa energiei în moduri de neînchipuit. În timp ce mandatul său a durat 13 ani, România a schimbat 11 miniştri ai energiei. Dincolo de proiectele de investiţii pe care le-au gestionat, mulţi dintre executivii cu mandate foarte lungi, au devenit promotori ai României, încurajâdnd mediul de business să treacă dincolo de zidurile corporaţiei şi să se implice în dezvoltarea mediului de business local.
„Dar este important să vedem părţile bune pentru că indiferent de putere, România a avut un mediu de business care a atras fonduri. Ce este poate frustrant este că se puteau întâmpla mai multe lucruri, mai rapid. Fondurile UE trebuie atrase mai bine. Potenţialul acestei ţări este fenomenal, dar el trebuie realizat“, a mai spus Stab în ultimul său interviu ca CEO al ENGIE România.
Cariere made in Ro
La fel ca în cazul lui Stab, România a reprezentat pentru mulţi expaţi cel mai important punct din cariera lor. Un alt exemplu este Steven van Groningen, unul dintre cei mai cunoscuţi bancheri, care s-a aflat la cârma Raiffeisen Bank România timp de peste 20 de ani. „A fost o călătorie incredibilă“, spunea van Groningen, cu un an înainte de finalizarea mandatului său. Steven van Groningen era căsătorit din 1986 cu Valeria Răcilă, fostă canotoare olimpică în echipa României. De altfel, şi van Groningen a fost membru în echipa de canotaj a Olandei.
„Împreună cu BNR şi Asociaţia Română a Băncilor, care tocmai se înfiinţase, cu Dan Pascariu (UniCredit) şi Radu Gheţea (CEC) se încerca formarea unui sistem de plată centralizat, care să susţină operaţiunile bancare şi care să reducă timpul de procesare a plăţilor. A fost un drum lung cu acest proiect pentru că este uşor să-l desenezi pe hârtie, dar este mult mai greu să-l faci şi să-l implementezi“, spunea van Groningen, un alt CEO de construcţie.
„Banca Agricolă a fost o oportunitate unică iar succesul nostru a deschis şi apetitul altor bănci să vină în România. Pentru mine, aceşti 20 de ani la conducerea Raiffeisen Bank România au reprezentat o călătorie incredibilă. În anii í90 nu m-am gândit că o să lucrez în România şi că această carieră a mea de bancher va fi legată de această ţară. Această carieră, provocările de aici nu aş fi putut să le am niciodată în Olanda“, mai spunea van Groeningen în 2021.
Ce urmează după aceşti CEO care au avut un rol masiv în economia de azi a României? Mulţi dintre ei au fost urmaţi de executivi cu un alt profil. În cazul OMV Petrom, de exemplu, Christina Verchere, cea care a venit după Mariana Gheorghe la vârful companiei, făcea parte din BP din 1999, trecuse prin toate şocurile absorbite de gigantul petrolier, ultima funcţie ocupată fiind cea de regional president pentru Asia Pacific.
Verchere a fost primul expat numit la conducerea OMV Petrom, companie strategică pentru România, cu posibil impact european prin prisma proiectelor din Marea Neagră. Practic, pentru multe companii, mandatele foarte lungi au coincis cu procese ample de restructurări. Acum însă, fenomene precum tranziţia energetică sau digitalizarea accelerată cer alte specii de CEO, adaptaţi pentru un nou ciclu de creştere.
Pentru mine, aceşti 20 de ani la conducerea Raiffeisen Bank România au reprezentat o călătorie incredibilă. În anii ‘90 nu m-am gândit că o să lucrez în România şi că această carieră a mea de bancher va fi legată de această ţară. Această carieră, provocările de aici nu aş fi putut să le am niciodată în Olanda.
Steven van Groningen, fost CEO al Raiffeisen Bank România
Din 12 ani de mandat, circa 4-6 ani au fost de criză. Este un timp în care am fi putut poate să creştem, dar în care am fost obligaţi să tăiem costurile. A fost un efort de reorganizare extraordinar. Poate că a durat mai mult decât ne-am fi dorit, dar am reuşit să combinăm această perioadă cu elemente de creştere. Dacă este un lucru care m-a ţinut trează noaptea, a fost acest proces de restructurare, dar ca manager am făcut ce era mai bun pentru companie într-un moment dat.
Mariana Gheorghe, fost CEO al OMV Petrom
Nu este uşor să te desparţi după 13 ani, o treime din cariera mea a fost aici, nu a fost doar un episod dintr-un serial, dar aşa este viaţa.
Eric Stab, preşedinte şi CEO al ENGIE România
6% dintre expaţii din Austria sunt români, aceasta fiind a treia cea mai mare comunitate de expaţi din Austria după cele din SUA şi Germania.
Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.
ABONEAZĂ-TE