ZF 25 de ani. Prima ligă de executivi români recrutaţi de multinaţionale: Cu experienţă în companii de stat sau prea puţină în privat, ei sunt cei care au pus temeliile pentru dezvoltarea giganţilor în România

♦ Cine au fost primii executivi români cooptaţi odată cu intrarea companiilor străine în piaţa din România, oamenii de care se leagă primele pagini scrise ale dezvoltării filialelor locale ale unor companii precum Coca-Cola, OMV şi Microsoft.

Primele companii multinaţionale au intrat în România după ’90, atunci când setea de consum şi cunoaştere a românilor transformase piaţa într-un „El Dodaro“ al Europei de Est. Multe dintre ele şi-au adus manageri străini, însă au fost câteva care au mers pe mâna managerilor români dată fiind experienţa de pe plan local. Din industria bunurilor de larg consum vin cele mai multe exemple de companii străine care au lăsat conducerea businessurilor abia intrate în România pe mânile executivilor locali.

Companii precum Coca-Cola, Intersnack, Wrigley şi Pernod Ricard au promovat nu doar primii executivi români, ci de-a lungul timpului au fost şi adevărate rampe de lansare pentru manageri atât pe plan local, cât şi internaţional.

Prima generaţie de manageri care au condus multinaţionalele aflate la început de drum au urmat apoi fie drumul antreprenoriatului, în special în consultanţă, fie au ales să îşi dezvolte cariera în alte companii sau instituţii.

De altfel, Ion Stamanichi, omul care a adus Coca-Cola în România şi managerul care a stat la cârma companiei câţiva ani, s-a dedicat consultanţei după retragerea din compania îmbuteliatoare de băuturi răcoritoare. Este şi exemplul altor manageri precum Mihai Matys, fost director general al PepsiCo, dar şi al lui Aliz Kosza, care a condus Mol şi Orkla Foods, iar acum este business mentor. Cei mai mulţi dintre managerii români au fost înlocuiţi tot cu străini, semn că şcoala românească de business nu poate acoperi încă „cererea“ de executivi. Totodată, odată cu privatizarea unor companii, managementul existent a fost păstrat, aşa cum  a fost cazul BCR, când după privatizarea din 2006 Erste a păstrat

CEO-ul existent, Nicolae Dănilă, iar după retragerea lui a fost numit un străin. Pe de altă parte, au fost companii care după privatizare au optat pentru CEO români.

Cei mai mulţi dintre primii executivi care au fost „crescuţi“ de multinaţionale activează încă în România, în timp ce alţii aşa cum este Alexandru Vlad, fost CEO al Selgros România, au fost promovaţi de companii în străinătate.

 

Câţiva dintre managerii români care au fost recrutaţi odată cu intrarea multinaţionalelor în piaţă

 

Ion Stamanichi, omul care a adus şi a condus prima fabrică Coca-Cola din România

► Fost director la CI-CO SA şi absolvent al Institutului Politehnic Bucureşti, Ion Stamanichi este omul care a adus gigantul Coca-Cola în România după ‘90 şi cel care s-a ocupat de dezvoltarea companiei în primii ani de la intrarea în piaţă. A fost în conducerea executivă a companiei Coca-Cola Bucureşti, iar apoi director general al operaţiunilor Coca-Cola Amatil din România, conducând efectiv lucrările de realizare a noii companii Coca-Cola Ploieşti, al cărui director general a fost ulterior.

► Astăzi, fabrica Coca-Cola de la Ploieşti este cea mai mare fabrică a grupului din regiune şi este alături de unităţile din Timişoara şi Vatra Dornei motoarele de dezvoltare ale gigantului pe plan local. După retragerea din Coca-Cola, la începutul anilor 2000, managerul a condus propria companie de consultanţă, Jon Stamanichi Consulting Group. Despre el, Muhtar Kent, care la începutul anilor’90 a fost director pe Europa Centrală şi de Est al companiei şi ulterior a ocupat şi funcţia de CEO al The Coca-Cola Company, spunea că a fost „un director extraordinar“.

 

Silviu Hotăran, primul angajat al Microsoft

► Silviu Hotăran este primul român angajat de gigantul Microsoft în România în anul 1996 odată cu deschiderea biroului local al corporaţiei americane şi practic omul care a construit de la zero businessul local al firmei.

► Pornind de la un birou cu câţiva oameni situat în clădirea de birouri World Trade Center din Piaţa Presei Libere din Bucureşti, într-o perioadă în care rata de piraterie software din România era una dintre cele mai mari la nivel mondial, Hotăran a demarat activitatea de dezvoltare a businessului pe plan local al companiei. Hotăran, care lucrase până în 1991 la Institutul de Cercetări pentru Tehnica de Calcul  (ITC), avea deja - atunci când a primit telefonul de la Microsoft cu propunerea de a deveni şeful viitoarei companii - o experienţă de câţiva ani de manager, în fruntea subsidiarei locale a companiei franceze de software Ciel. În prezent, Silviu Hotăran este business trainer.

 

Mihai Georgescu, fost director general al Wrigley România

► În 1992, Mihai Georgescu devenea director general al companiei Wrigley, odată cu intrarea pe piaţă a producătorului american de gumă de mestecat, care ulterior a fuzionat cu un alt gigant american, Mars. Mihai Georgescu a fost unul dintre cei mai longevivi executivi români, conducând Wrigley România circa 21 de ani. Absolvent al Universităţii Politehnice din Bucureşti, managerul român a reuşit să ducă gumele Orbit şi bomboanele Skittles în toate locurile în care banii schimbă mâinile, de la magazine la librării sau benzinării. Ulterior, Mihai Georgescu a intrat în antreprenoriat, a mai condus companii din industria dulciurilor precum Kandia Dulce şi ETI, iar astăzi este managing partner în cadrul GEMI Pro Consult, conform datelor de pe LinkedIn.

 

Mariana Gheorghe, fost CEO al OMV Petrom

► După privatizarea Petrom în 2004, la propunerea BERD, Mariana Gheorghe a fost membru al consiliului de administraţie al Petrom până în 15 iunie 2006. Ulterior, a preluat şi funcţia de preşedinte al directoratului. Astfel, Mariana Gheorghe a fost în perioada 2006-2018, cât a condus cel mai mai mare producător de petrol şi gaze din România, dar şi cel mai mare retailer local de combustibili, cel mai puternic CEO de pe plan local. De asemenea, în 2015, atunci când a devenit membru al consiliului de supraveghere, Mariana Gheorghe a obţinut una dintre cele mai înalte poziţii deţinute vreodată de un manager român la conducerea unei bănci.

 

Alexandru Vlad, fost CEO al Selgros

► Alexandru Vlad a condus operaţiunile locale ale lanţului de magazine Selgros Cash & Carry din 2001, respectiv de la intrarea pe piaţă a comerciantului, fiind unul dintre cei mai longevivi executivi din businessul românesc dat fiind că în medie un mandat clasic durează circa 3-5 ani. El a stat la cârma companiei 17 ani, după care a fost promovat pe aceeaşi funcţie în Germania. Alexandru Vlad este absolvent al Facultăţii de drept din cadrul Universităţii Bucureşti, însă lucrează în comerţul cu dominantă alimentară din 2001.

 

Cristian Rey, fost CEO al Intersnack România

► Cristian Rey, unul dintre cei mai longevivi manageri din industria bunurilor de larg consum, a plecat după 16 ani de la conducerea Intersnack România, pentru moment el luând o pauză pentru ca apoi să se întoarcă în FMCG.

Executivul a fost directorul general al Intersnack România din 1998, anul intrării germanilor direct pe piaţa locală, până la 1 iulie 2014.

► „După ce stai 16 ani într-o poziţie îţi doreşti o schimbare. Lucrând atâta timp cu aceleaşi branduri, aceleaşi produse, ajungi să te uzezi. Şaisprezece ani este mult timp“, spunea Rey într-un interviu acordat anterior pentru ZF. Din martie 2021, Cristian Rey este fondator al Nutricult , după ce anterior a activat în consultanţă.

 

Răsvan Radu, fost CEO al Unicredit România

► Răsvan Radu şi-a început cariera în anii ‘90 la BCR, iar mai apoi activat în cadrul CEC ca vicepreşedinte. După CEC, el a fost recrutat în 2001 de grupul austriac Raiffeisen, care tocmai cumpărase Banca Agricolă, pentru a prelua poziţia de vicepreşedinte pe retail, o piaţă care tocmai se deschidea în România.

► În 2005 el a a preluat poziţia de CEO la Unicredit România, grupul italian intrând pe piaţa românească prin preluarea DemirBank.

► La nivel internaţional, Unicredit a cumpărat grupul austriac HVB-Bank Austria, care în România cumpărase Banca Ţiriac. Astfel, Răsvan Radu a devenit CEO al întregii bănci, urcând astfel în topul celor mai mari bănci din România.

► El şi-a menţinut această funcţie până în 2023.

 

Alexandru Popescu, fost general manager, Philips Healthcare

► Odată cu mutarea sediului diviziei de healthcare din Europa de Sud-Est la  Bucureşti, gigantul Philips l-a numit pe Alexandru Popescu general manager în 2014. El avea deja o experienţă de aproape 15 ani în industria de sănatate pe care şi-a clădit-o în cadrul unor companii precum Medicover, Euromedic, Regina Maria. De profesie jurist, Alexandru Popescu este acum regional director în cadrul INSIGHTEC, o companie de dispozitive medicale.

 

Tudor Furir, managing director, Pernod Ricard România

► Tudor Furir este unul dintre cei mai longevivi manageri din România, fiind la conducerea Pernod Ricard România din 2006, după ce anterior a fost country manager al Allied Domecq, a cărei companie-mamă din Marea Britanie a fost cumpărată în 2005 de grupul francez Pernod Ricard, unul dintre cei mai mari producători de băuturi alcoolice de la nivel mondial. Practic, Furir a fost unul dintre primii managerii cooptaţi de giganţii din sectorul băuturilor spirtoase, pe o piaţă dominată de vânzările „la negru“. Anterior, el a lucrat pentru Coca-Cola şi Mars. Între holdingul Pernod Ricard şi compania din România există un par­teneriat.

► Pernord Ricard România are în portofoliu atât băuturi spirtoase, cât şi vinuri. Printre cele mai cunoscute branduri de spirtoase din portofoliul companiei se află Chivas Regal, Ballantine’s sau Absolut.

 

Cornel Oprişan, fost retail manager la iKEA România

► Cornel Oprişan este cunoscut în mediul de business local ca fiind primul angajat din România al suedezilor de la IKEA, cel mai mare retailer de mobilă şi decoraţiuni de la nivel mondial. El a fost numit la cârma retailerului în anul 2005, când compania-mamă a decis să îşi înfigă steagul şi în România. Oprişan venea după şase joburi schimbate, dintre care unu de cercetător pentru Institutul de Cercetări Ştiinţifice al Armatei din Clinceni, iar altul de depanator (între care a făcut naveta o perioadă, obligat de salariile mici din cercetare). Primul său obiectiv din poziţia de retail manager al IKEA a fost construirea echipei ce avea să pună bazele unui retailer de mobilă şi decoraţiuni.

► Cornel Oprişan a absolvit Facultatea de electronică, telecomunicaţii şi tehnologia informaţiei (1991) din cadrul Universităţii din Bucureşti şi un program de MBA din cadrul şcolii de afaceri ASSEBUS, în 2004. După ce a fost „artizan“ al construcţiei IKEA, Oprişan a stat la vârful companiei timp de opt ani.  În prezent, el este partner în cadrul Customer Experience Romania, companie de consultanţă şI training, conform LinkedIn.