ZF 25 de ani. Cine sunt cei 10 executivi care conduc cele mai mari 10 bănci din România cu active cumulate de peste 614 mld. lei, adică 88% din întregul sistem bancar: 5 români şi 5 străini; 8 bărbaţi şi 2 femei. Vârsta medie: 53 de ani

Analizând veniturile la nivel de top management în sectorul privat se observă că sunt şefi de bănci care câştigă în medie 30.000 de euro/lună. În sectorul public, preşedinţii celor două bănci de stat CEC Bank şi Exim Banca Românească, Bogdan Neacşu şi Traian Halalai, au câştigat peste 1,2 mil. lei în anul 2022, adică circa 21.000 de euro/lună, conform declaraţiilor de avere publicate.

Cei mai puternici 10 executivi din bankingul românesc au pe mână bănci cu active cumulate de peste 614 mld. lei, reprezentând 88% din întregul sistem bancar românesc, şi au în jur de 38.000 de angajaţi, adică mai mult de 70% din totalul bancherilor. Cinci străini şi cinci români sunt la cârma celor 10 bănci mari, din care opt bărbaţi şi două femei, iar vârsta medie a şefilor este de 53 de ani.

Dacă anterior cuvântul „longevitate“ putea caracteriza mandatele unor şefi ai celor mai mari 10 bănci comerciale după active din România, ultimii ani, respectiv 2019-2023, au adus schimbări şi la cârma unor bănci mari, cum ar fi UniCredit Bank, Raiffeisen Bank, CEC Bank, ING Bank, OTP Bank şi BRD. În timp ce la ING Bank, CEC Bank şi OTP Bank şefii s-au schimbat în 2019, la Raiffeisen a venit un nou CEO în 2022, la BRD se schimbă şeful în acest an, în timp ce UniCredit nu are încă aprobat un nou şef, ci doar CEO interimar.

Aceste schimbări în top managementul băncilor mari au venit după ce de-a lungul timpului câştigurile mari raportate de băncile din top 10, alături de ascensiunea în topul după active uneori, i-au motivat pe acţionarii acestora, străini sau statul român, să le prelungească de două ori sau de mai multe ori mandatele şefilor, astfel că unii CEO de bănci mari au ajuns să cumuleze până la 10 ani, 15 ani sau chiar 20 de ani în fruntea instituţiilor de credit, fapt mai puţin obişnuit în alte ţări.

În ultimul sfert de veac, au fost şi ani de boom economic, au fost şi ani de criză. Iar anii de criză financiară şi economică de după 2008, de exemplu, au făcut diferenţa dintre bănci. Pe o piaţă a creditului care a fost marcată de letargie în primii ani de criză şi a dat ulterior semne de redresare, băncile care au făcut achiziţii, dar şi cele care au vândut mai multe credite noi au putut să se delimiteze, înregistrând creşteri vizibile la nivelul cotelor de piaţă după active.

Iar criza prin care a trecut şi sectorul bancar în ultimele decenii nu a rămas fără urmări la nivel de top management, unele bănci, în special cele mari, traversând perioada de criză cu acelaşi director executiv, în timp ce altele (în special băncile mai mici) au schimbat doi, trei sau chiar mai mulţi şefi.

Au fost exituri din piaţa bancară românească, consolidarea unor jucători existenţi, dar şi intrări de noi bănci.

Ultimii ani au fost din ce în ce mai profitabili pentru bănci. Profitul la nivelul sistemului bancar a ajuns în 2021 la circa 8 mld. lei, pentru ca în 2022 să urce la un record de peste 10 mld. lei. Iar pentru primul semestru din 2023 băncile au raportat un câştig record de aproape 7 mld. lei, în creştere cu peste 40% faţă de profitul din S1/2022, fiind posibil ca în acest an să se înregistreze un nou record al profitabilităţii băncilor.

În ceea ce priveşte naţionalitatea, în ultima perioadă echipele de conducere executivă ale celor mai mari bănci din top zece au ajuns să fie în multe cazuri dominate de români, marcând o schimbare faţă de imaginea de la începutul anilor 2000, când cei mai mulţi manageri erau străini. La poziţiile de CEO, situaţia este echilibrată, cinci din cei 10 CEO ai celor mai mari 10 bănci după active fiind români şi cinci străini, în timp ce în anii trecuţi poziţiile de CEO reveneau preponderent expaţilor. Odată cu dezvoltarea pieţei bancare autohtone, bancherii locali au acumulat experienţă şi au devenit astfel eligibiì pentru a fi numiţi pe posturi de conducere.

Cu o bogată experienţă în domeniul financiar-bancar pe piaţa din România şi/sau din străinătate, bancherii CEO au ocupat mai multe poziţii până să ajungă în top, pe scaunul cel mai înalt, de şef de bancă.

Dacă privim veniturile la nivel de top management în sectorul privat, sunt şefi de bănci care câştigă în medie 30.000 de euro/lună. De exemplu, Francois Bloch, CEO-ul BRD, a avut în 2022 o indemnizaţie fixă de 2,1 mil. lei (431.000 euro) şi beneficii de 788.000 de lei. Remuneraţia variabilă acordată pentru performanţa anului 2022 a fost de 500.000 de euro brut, din care a intrat în drepturi, în martie 2023, pentru suma de 200.000 euro brut şi nu a intrat în drepturi pentru 300.000 euro brut, a cărei plată a fost amânată.

În sectorul public, preşedinţii celor două bănci de stat, CEC Bank şi Exim Banca Românească, Bogdan Neacşu şi Traian Halalai, au câştigat peste 1,2 mil. lei în anul 2022, adică circa 21.000 de euro/lună, conform declaraţiilor de avere publicate.

Topul celor mai mari 10 bănci din România în 2022 evidenţiază o ascensiune puternică a activelor băncilor cu capital majoritar românesc - Banca Transilvania (locul 1 în top), CEC Bank (locul 6) şi EximBank (locul 8 în topul băncilor mari), inclusiv pe fondul intensificării creditării. EximBank a urcat în 2022 pe locul 8 de pe poziţia 10 ocupată în 2021, după achiziţia Băncii Româneşti, depăşind Alpha Bank şi OTP Bank. Iar CEC Bank (care avansase în 2021 pe locul 6, depăşind UniCredit Bank) s-a apropiat în 2022 foarte mult de locul 5 ocupat de Raiffeisen Bank.

Sub conducerea lui Omer Tetik - cetăţean de origine turcă, născut în Germania, Banca Transilvania a devenit liderul pieţei bancare din România, cu o cotă de piaţă de peste 19%. Tetik este CEO al Băncii Transilvania din 2013 şi până acum, adunând astfel 10 ani la conducerea instituţiei de credit, perioadă în care valoarea de piaţă a băncii a urcat de mai mult de şapte ori, de la 2,3 mld. lei până la peste 17 mld. lei în prezent. Activele Băncii Transilvania s-au majorat într-un deceniu de mai mult de patru ori, de la 30 mld. lei la peste 130 mld. lei, în condiţiile în care Banca Transilvania a mizat pe piaţa românească pe lângă creşterea organică şi pe cartea achiziţiilor, cumpărând trei bănci ñ Volksbank (2015), Bancpost (2018) şi Idea Bank (2021/2022). După ce în 2016 Banca Transilvania urca pe locul 2 în topul băncilor mari†din România, iar în 2018 devenea liderul pieţei bancare locale, în vara anului 2019, Tetik a primit o prelungire a mandatului la conducerea băncii care a fost pe profit.

Sergiu Manea (51 de ani) conduce BCR, a doua bancă mare după active, de circa opt ani, din 2015, iar mandatul i-a fost prelungit în 2022 până în 2026, astfel că va aduna 11 ani pe această poziţie. El devenea în toamna anului 2015 preşedinte executiv al BCR, fiind primul român pe care austriecii de la Erste au pariat să ducă banca înainte.

În cazul BRD-SocGen, a treia cea mai mare bancă, francezul FranÁois Bloch prelua oficial din ianuarie 2017 conducerea băncii, iar după şapte ani, el a decis să plece de la şefia băncii româneşti cu capital francez din 26 septembrie 2023, pentru a prelua alte responsabilităţi în cadrul Grupului Societe Generale, urmând să fie înlocuit de Maria Rousseva, care este director general adjunct global corporates la BRD.

BCR s-a numărat printre băncile care au avut mai multe schimbări la nivel de top management din 2008 încoace, la fel ca şi BRD-SocGen, schimbând mai mult de trei persoane pe poziţia de director general. ING Bank este o altă instituţie de credit unde şefii s-au schimbat mai des. În schimb, Alpha Bank, CEC Bank se numără printre băncile care nu şi-au schimbat prea des conducerea, la fel ca UniCredit sau Raiffeisen care şi-au schimbat recent şefii care au avut mandate de aproape două decenii.

 

1. Banca Transilvania

OMER TETIK

Vârsta: 50 de ani

Studii: Facult. Ştiinţe Economice, Univ. Tehnică Middle East, Ankara, Turcia (1991-1996)

► Sub conducerea lui Omer Tetik, Banca Transilvania a devenit liderul pieţei bancare din România. Tetik este CEO al Băncii Transilvania din 2013 şi până acum, adunând astfel 10 ani la conducerea instituţiei de credit, perioadă în care valoarea de piaţă a băncii a urcat de mai mult de şapte ori, de la 2,3 mld. lei până la peste 17 mld. lei în prezent.

► Activele Băncii Transilvania s-au majorat într-un deceniu de mai mult de patru ori, de la 30 mld. lei la peste 130 mld. lei, în condiţiile în care Banca Transilvania a mizat pe piaţa românească pe lângă creşterea organică şi pe cartea achiziţiilor, cumpărând trei bănci - Volksbank (2015), Bancpost (2018) şi Idea Bank (2021).

► După ce în 2016 Banca Transilvania urca pe locul 2 în topul băncilor mari  din România, iar în 2018 devenea liderul pieţei bancare locale, în vara anului 2019 Tetik a primit o prelungire a mandatului la conducerea băncii care a fost pe profit. Omer Tetik este cetăţean român de origine turcă şi este născut în Germania.

► El are o experienţă de peste 20 de ani în sectorul bancar. Este absolvent al Faculty of Economics - Middle East Technical University din Ankara şi vorbeşte fluent patru limbi străine, inclusiv româna. Şi-a început cariera la ATA Securities, în Turcia (Izmir), iar un an mai târziu a plecat la Istanbul pentru a face parte din echipa de trezorerie a Finansbank. În 1997 s-a mutat în Rusia pentru poziţia de coordonator al Departamentului trezorerie şi piaţa de capital din cadrul Finansbank Moscova. Pasul spre România l-a făcut în 2000, când aceeaşi bancă i-a acordat funcţia de vicepreşedinte adjunct.

 

2. BCR

SERGIU MANEA

Vârsta: 51 de ani

Studii: Facultatea de Finanţe-Bănci, ASE, Bucureşti, România; Master în Finanţe – Dofin, ASE (1990 – 1996)

► Sergiu Manea (51 de ani) conduce BCR de circa opt ani, din 2015, iar mandatul i-a fost prelungit în 2022 până în 2026, astfel că va aduna 11 ani pe această poziţie. l El devenea în toamna anului 2015 preşedinte executiv al BCR fiind primul român pe care austriecii de la Erste au pariat să ducă banca înainte. Erste, acţionarul majoritar al BCR, a decis numirea lui Manea la conducerea BCR, începând cu 1 octombrie 2015, când el avea doar 43 de ani. Manea a fost adus de la Viena la Bucureşti în 2012 chiar de Andreas Treichl (fostul CEO al Erste), pe poziţia de vicepreşedinte executiv la BCR. La începuturile carierei, Manea a activat şi în dealing. Un bancher tânăr, om de trezorerie, specialist în pieţe financiare, care a trecut pe la BRD, ING, ABN Amro şi UniCredit/Banca Austria, Sergiu Manea trebuia să aducă creşterea de business pentru BCR, pierdută în anii de criză.

► Când Sergiu Manea a preluat conducerea BCR ca preşedinte executiv şi preşedinte al comitetului executiv, banca era lider al pieţei locale, având o cotă de piaţă de 15,8% în 2015, conform datelor BNR. Între timp, banca a coborât în topul după active pe locul doi, iar cota de piaţă după active a BCR a scăzut sub 14% (în 2022). Totuşi, activele totale ale BCR s-au majorat din 2015 până la finalul anului 2022 cu peste 50%, spre 98 mld. lei. BCR a fost pe profit în fiecare an din 2015 până în 2022.

► Sergiu Manea a făcut studii economice şi visa din tinereţe să devină bancher şi trader pe bursă. Este al cincilea şef al BCR de când Erste a câştigat licitaţia pentru privatizarea băncii.

 

3. BRD-SocGen

François BLOCH

Vârsta: 56 de ani

Studii: Ecole Nationale de la Statistique et de l’Administration Economique (ENSAE), Paris, Franţa

► Francezul François Bloch (56 de ani) a preluat oficial din ianuarie 2017 conducerea BRD-SocGen, care este acum a treia cea mai mare bancă de pe piaţa românească după active. După şapte ani, el a decis să plece de la şefia băncii româneşti cu capital francez din 26 septembrie 2023, pentru a prelua alte responsabilităţi în cadrul Grupului Societe Generale, urmând să fie înlocuit de Maria Rousseva, care este director general adjunct global corporates la BRD.

► Înainte de a ajunge la BRD -SocGen, François Bloch a fost prim-vicepreşedinte executiv la Rosbank, subsidiara din Rusia, a grupului francez Société Générale unde a lucrat şi Maria Rousseva, desemnată acum CEO al BRD în locul lui Bloch. Absolvent al Şcolii Naţionale de Statistică şi Administrare Economică din Paris în 1990, François Bloch şi-a parcurs întreaga carieră în cadrul grupului Société Générale pornind de la poziţiile de broker şi ulterior director al Departamentului de brokeraj pe pieţele de instrumente derivate în cadrul Société Générale Elsassische Bank, Frankfurt (1990 - 1993). El a acumulat experienţă internaţională atât în retail, cât şi în investment banking, lucrând anterior în Franţa, Germania, SUA şi Rusia. În mandatele lui Bloch la conducerea BRD, banca a experimentat profituri record, plasându-se pe podiumul profitabilităţii pe piaţa bancară locală. l Privind retrospectiv, în 2016 BRD pierduse locul 2, ocupat tradiţional o bună perioadă de francezi, şi cobora pe poziţia 3 în topul celor mai mari bănci din România, fiind depăşită de Banca Transilvania. La BRD, şefii s-au schimbat cu o frecvenţă mai mare decât la alte bănci mari, găsirea unui succesor potrivit după retragerea veteranului Patrick Gelin în 2009 devenind, o perioadă, o temă dificilă pentru francezii de la Société Générale.

 

4. ING Bank

MIHAELA BÎTU

Vârsta: 53 de ani

Studii: Finanţe&Contabilitate, ASE Bucureşti, România (1988-1993); MBA (Şcoala de Management Bucureşti în asociere cu Universite du Quebec a Montreal)

► Cu o carieră de 25 de ani în ING, Mihaela Bîtu a fost promovată în vara anului 2019 pe poziţia de CEO al sucursalei din România a grupului olandez cu acelaşi nume după circa un deceniu în care a fost director general adjunct.

► Cu o bogată experienţă multi-disciplinară în domeniul bancar atât pe piaţa din România, cât şi în străinătate, Mihaela Bîtu a fost înainte de a deveni CEO al ING director general adjunct al ING Bank şi Head of Wholesale Banking, divizie care are în vizor companiile mari cu o cifră de afaceri de peste 100 mil. euro, companiile multinaţionale şi instituţiile financiare.

► Din luna mai 2018, Mihaela Bîtu este şi membru al consiliului director al Asociaţiei Române a Băncilor. Ea şi-a construit cariera în cadrul grupului ING, iar de-a lungul anilor a ocupat diferite poziţii de management. Are studii de economie, terminând un master în finanţe şi contabilitate şi un MBA în finanţe şi dorea de la început să lucreze în domeniul bancar.

Grupul ING Bank obişnuieşte să promoveze în poziţiile de top oameni formaţi în bancă, apelând doar în rare ocazii la recrutări de la concurenţă.

► ING Bank, care operează pe piaţa românească ca sucursală a grupului olandez cu acelaşi nume, a urcat surprinzător pe locul patru în topul băncilor locale, cu o cotă de piaţă de 9% în 2022, bazată pe creştere organică. ING este prezentă pe piaţa bancară românească de 25 de ani.

 

5. Raiffeisen Bank 

ZDENEK ROMANEK

Studii: Bănci&Asigurări, Univ. de Economie, Praga (1995-2000); MBA INSEAD (2004)

► Zdenek Romanek a fost desemnat de grupul austriac Raiffeisen Bank International (RBI) să preia funcţia de CEO al Raiffeisen Bank România în urma unui proces de selecţie internaţional. El s-a alăturat echipei Raiffeisen Bank începând cu 1 februarie 2022, dar a preluat efectiv mandatul în martie, după primirea aprobării de la BNR. Anterior, el a fost în ultimii şase ani vicepreşedinte pe retail la subsidiara grupului austriac Erste din Slovacia (Slovenska Sporitelna).

► Zdenek Romanek a devenit şeful băncii româneşti cu capital austriac în urma plecării la finalul lui 2021 a lui Steven van Groningen, care a fost unul dintre cei mai longevivi bancheri de pe piaţa românească. În 2023, mandatul lui Zdenek Romanek de preşedinte executiv (CEO) al Raiffeisen Bank România a fost prelungit până la 31 ianuarie 2025.

► Zdenek Romanek este un bancher cu o experienţă  de peste 20 de ani în servicii financiare (banking, asigurări, investiţii)  şi consultanţă de management, cu expunere internaţională, atât  în Europa Centrală  şi de Est, cât  şi  în Europa de Vest, SUA şi Asia (Singapore  şi Hong Kong).  Anterior, el a fost membru al comitetului director  şi vicepreşedinte retail la Slovenska Sporitelna, unde a coordonat transformarea digitală a băncii, iar la nivelul grupului Erste a participat la strategia  şi transformarea digitală  şi a condus activitatea de bancassurance.

► Zdenek Romanek şi-a început cariera profesională în 1999 la compania de consultanţă KPMG în Cehia (actuary, insurance mathematics specialist). Parcurgând experienţa profesională a lui Zdenek Romanek din ultimii ani, s-ar putea desprinde ideea că în ultima perioadă a câştigat experienţă în retail şi digitalizare în mediile bancare din regiune. Iar profilul digital pare să fie „la modă“ şi de viitor, ţinând cont de punctul în care se află piaţa bancară în ansamblu.

 

6. CEC Bank

BOGDAN NEACŞU

Vârsta: 44 de ani

Studii: ASE Bucureşti (2003); master Finanţe-Bănci (ASE)

► Bogdan Neacşu, 44 de ani, este cel mai tânăr conducător de bancă din România, având totuşi în spate o carieră bancară de aproape două decenii. Devenit preşedinte-director general al CEC Bank din toamna anului 2019, el a terminat ASE la începutul anilor 2000.

► De-a lungul timpului Neacşu a lucrat la BNR, BRD, Volksbank, Garanti Bank, Patria Bank, pentru ca din 2019 să vină la CEC Bank, iar din 24 octombrie 2019 să devină directorul general al băncii de stat, care a urcat în 2021 pe locul şase în topul după active din România. În 2021, Bogdan Neacşu a fost desemnat şi preşedinte al consiliului director al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB). Bogdan Neacşu şi-a început cariera în sectorul bancar în 2005 la Direcţia de reglementare şi autorizare din cadrul BNR, pentru ca în 2007 să plece la BRD.

► În 2009 a trecut la Volksbank, unde iniţial a lucrat la risc, iar apoi a devenit vicepreşedinte pe zona de corporate. După preluarea Volksbank de către Banca Transilvania, el a trecut de pe corporate din nou pe risc. La scurt timp însă a primit o ofertă din partea turcilor de la Garanti, pe care a acceptat-o şi a ocupat vreme de doi ani funcţia de vicepreşedinte responsabil cu divizia de risc în cadrul Garanti Bank, subsidiara locală a grupului turc cu acelaşi nume, pentru ca din aprilie 2017 să plece pe poziţia de director al diviziei de risc din cadrul Patria Bank (fosta Banca Comercială Carpatica). CEC Bank se numără printre băncile care nu şi-au schimbat prea des conducerea.

 

7. UniCredit Bank

FEZA TAN

Vârsta: 53 de ani

Studii: Facult. Economie, Bogazici University, Istanbul, Turcia (1988-1993) Managementul Riscului, Manchester Business School (1996)

► Feza Tan, deputy CEO şi prim-vicepreşedinte executiv al UniCredit Bank România, a fost desemnată să preia în primăvara anului 2023 poziţia de CEO interimar al băncii în locul lui Răsvan Radu, care a plecat după 18 ani la conducerea activităţilor financiare ale grupului UniCredit în România şi o carieră de peste 30 de ani în sistemul bancar.

 

8. Exim Banca Românească

TRAIAN HALALAI

Vârsta: 52 de ani

Studii: Facult. Finanţe-Bănci , ASE, Bucureşti (1990-1995)

Master Şcoala Doctorală de Finanţe-Bănci, ASE, Bucureşti (1996-1997)

► Traian Halalai lucrează în sistemul bancar din 1995 şi a ajuns la EximBank (în prezent Exim Banca Românească) în 2012, devenind preşedinte executiv, după ce anterior a fost director financiar şi director general adjunct la Banca Românească timp de 6 ani. Anterior, din 1998 şi până în 2006 Traian Halalai a lucrat pentru olandezii de la ING, ultima poziţie fiind de CFO-director financiar. Mandatul la EximBank i-a fost reînnoit de-a lungul timpului de Ministerul Finanţelor, acţionarul principal al băncii. l Şi-a început cariera ca dealer pentru Bancorex. Preşedintele executiv al Exim Banca Românească a terminat Facultatea de finanţe-bănci la ASE şi oscila între o carieră în sistemul bancar şi una academică, la catedră.

► De când a preluat conducerea EximBank, Traian Halalai a reuşit să crească activele băncii de la 3,9 mld. lei până la 23 mld. lei. Creşterea activelor a făcut ca EximBank să intre la finalul lui 2021 în top 10 cu o cotă de piaţă de 2,2%, iar odată cu finalizarea în 2022 a achiziţiei Băncii Româneşti a avansat până pe locul 8 în topul băncilor mari.

► Achiziţia Băncii Româneşti de către EximBank a fost o premieră în istoria bancară din România, fiind prima dată când o bancă de stat a cumpărat o bancă privată cu capital străin, după ce anterior statul a vândut băncile mari deţinute. Totodată, EximBank, o instituţie de credit specializată pe zona corporate, va activa pentru prima oară pe segmentul de retail banking din România, devenind astfel o bancă universală.

 

9. Alpha Bank

SERGIU OPRESCU

Vârsta: 60 de ani; preşedinte executiv Alpha Bank Romania şi director general al Reţelei Internaţionale Alpha Bank

Studii: Facultatea de Aeronave, Instit. Politehnic, Bucureşti (1982-1987)

Programe la Harvard Business School, London Business School, Stanford University Graduate School of Business  School of Banking, Univ. Colorado, SUA

► Sergiu Oprescu conduce din 2007, adică de peste 15 ani, Alpha Bank  România, instituţie cu active de peste 3 mld. euro şi o prezenţă constantă în topul primelor zece bănci de pe piaţa românească. În banking, primul loc de muncă al lui Sergiu Oprescu a fost la BRCE, pentru ca apoi să fie unul dintre cei care au pus bazele Băncii Bucureşti, bancă străină care se înfiinţa pe piaţa românească ca subsidiară a grupului elen Alpha, devenită ulterior Alpha Bank România. Practic, Sergiu Oprescu şi-a început cariera în cadrul Alpha Bank România în 1994 şi a deţinut mai multe funcţii de conducere înainte de a fi numit preşedinte executiv în 2007. Era atunci unul dintre cei mai tineri bancheri români care preluau conducerea unei bănci din top 10.

► Din 2015, Oprescu a deţinut până în 2021 şi funcţia de preşedinte al consiliului de administraţie al Asociaţiei Române a Băncilor. El este şi primul bancher român care a ajuns în managementul executiv al unei bănci internaţionale, cu active de 63 mld. euro şi cu o istorie de 140 de ani, primind în 2019 atribuţii extinse şi devenind director general al reţelei internaţionale a grupului grec Alpha. Practic, la începutul anului 2019 Sergiu Oprescu a fost numit membru în comitetul executiv al grupului elen Alpha Bank şi coordonează subsidiarele Alpha Bank din patru ţări - Albania, Cipru, România şi Marea Britanie - de pe poziţia de director general reţea internaţională.

 

10. OTP Bank

► Gyula Fatér, un bancher din afara grupului OTP care timp de mai bine de un deceniu lucrase pentru Budapest Bank Group, era numit în vara anului 2019 CEO la OTP Bank România, subsidiara locală a celui mai mare grup bancar din Ungaria. El l-a înlocuit pe Laszlö Diösi, cel care a condus anterior OTP Bank timp de peste un deceniu, începând cu 2007, şi a fost schimbat din funcţie în octombrie 2018 de banca-mamă după ce BNR nu a aprobat tranzacţia prin care banca românească cu capital maghiar intenţiona să cumpere Banca Românească. Gyula Fatér a studiat economia la Budapesta în Ungaria, şi la început ezita între a fi jurnalist sau a lucra într-o companie de comerţ exterior pentru ca în cele din urmă să ajungă bancher. Cu o cotă de piaţă după active de 2,84% în 2022 şi active în valoare de aproape 20 mld. lei, OTP Bank este a 10-a bancă din sistem şi se află în prezent în proces de vânzare, la masa discuţiilor fiind Banca Transilvania, Exim Bank şi Raiffeisen Bank.

► OTP a intrat pe piaţa românească la începutul anilor 2000 prin achiziţia Robank. La circa un deceniu de la preluarea Robank, OTP Bank a mai făcut o achiziţie cumpărând sucursala locală a portughezilor de la Millennium Bank. De-a lungul anilor, OTP a încercat să-şi extindă prezenţa şi prin alte achiziţii şi să-şi majoreze cota de piaţă în sistemul bancar local însă fără prea mult success, în cele din urmă mergând înainte prin creştere organică.