Prima instituţie bancară care a fost închisă în ianuarie 2014 este Kormend es Videke Takarekszovetkezet. Banca Naţională a Ungariei, care acţionează şi ca supraveghetor al sistemului bancar şi al pieţelor financiare, i-a amendat pe fostul preşedinte al băncii şi pe fostul director financiar cu 15 milioane de forinţi (aproximativ 50.000 de euro) pentru gestionare iresponsabilă a afacerilor companiei, potrivit origo.hu. Plata obligaţiilor Kormend a fost garantată cu bani de la bugetul de stat. În iunie 2014, cea mai mare bancă de economii din ţară, Orgovány és Vidéke Takarékszövetkezet, a intrat în faliment. Banca centrală a preluat controlul băncii de economii din cauza unor deficienţe în operaţiuni, notează Reuters. Directorul financiar şi doi angajaţi sunt în custodia poliţiei.
În august banca centrală a retras licenţa cooperativei de economii Alba Takarékszövetkezet după ce în urma unei anchete s-au descoperit deficienţe serioase în operaţiunile de zi cu zi, potrivit Budapest Business Journal. Cooperativa avea un deficit substanţial de capital.
În noiembrie a fost retrasă licenţa băncii Széchenyi István Hitelszövetkezet. Instituţia a înregistrat ani de-a rândul pierderi, iar autorităţile i-au cerut să majoreze capitalul, ceea ce managerii nu au reuşit. În decembrie, Tisza Takarékszövetkezet a trebuit să-şi închidă porţile după ce autorităţile au descoperit nereguli serioase de management.
Toate acestea sunt bănci mici, de economii. Banca centrală a eliminat şi jucători mai mari.
Jucătorii mari, scoşi din joc
În decembrie, banca centrală a retras licenţa de funcţionare a băncii Széchenyi Kereskedelmi Bank. Banca naţională a anunţat luna aceasta că a făcut o plângere penală legată de presupuse infracţiuni de delapidare, management defectuos şi alte abuzuri financiare săvârşite la Széchenyi. CEO al băncii a fost István Töröcskei, afiliat acţionarului majoritar, compania T&T Ingatlanforgalmazó és Vagyonkezel?, care avea o participaţie de 51%. Statul ungar deţinea 49% din capitalul social al Széchenyi. Töröcskei a fost CEO al Államadósság Kezel? Központ (ÁKK), agenţia care se ocupă cu administrarea datoriei Ungariei. Colaboratorul lui Töröcskei la Széchenyi a fost Imre Boros, care a lucrat ani buni la banca centrală în timpul regimului comunist. După căderea comunismului, Boros s-a implicat în politică, inclusiv alături de actualul premier Viktor Orban, şi a ajuns chiar ministru. Cariera politică i s-a destrămat în 2002, când s-a aflat că a fost agent al unei agenţii străine de spionaj în perioada comunistă. Banca a falimentat la un an şi jumătate după ce guvernul Orban a investit în ea.
Ultimele patru bănci „dispărute“ au legătură cu scandalul firmei de brokeraj Buda-Cash Group, care este suspectată că a făcut afaceri ilegale timp de mai mult de zece ani. De la Buda-Cash au dispărut 100 de miliarde de forinţi (367 de milioane de dolari) din banii clienţilor. Băncile implicate în scandalul Buda-Cash şi cărora banca centrală le-a retras licenţele sunt ÉRB Észak-magyarországi Regionális Bank, DRB Dél-Dunántúli Regionális Bank, BRB Buda Regionális Bank şi DDB Dél-Dunántúli Takarék Bank. Aceste bănci aveau 120.000 de deponenţi. Statul va acoperi într-o oarecare măsură depozitele acestora, dar nu în totalitate.
Széchenyi Bank nu este singura investiţie dubioasă pe care guvernul Orban a făcut-o în active bancare. Statul a cumpărat anul trecut MKB Bank de la banca germană Bayerische Landesbank. Imediat după achiziţie s-a dovedit că banca are grave probleme financiare, atât de grave, încât nu se justifică preţul de achiziţie. Statul a trebuit să recapitalizeze banca pentru a proteja depozitele clienţilor.
Acum, guvernul va cumpăra alături de BERD 30% din operaţiunile maghiare ale băncii austriece Erste. O altă bancă austriacă, Raiffeisen, a anunţat că îşi va optimiza operaţiunile din Ungaria. Aici există zvonuri că aceste active urmează să fie cumpărate de Erste.
