Cu 500 de zile înainte de deschiderea expoziţiei universale de la Osaka din primăvara anului 2025, secretarul general al acesteia, Hiroyuki Ishige, a asigurat publicul că evenimentul de miliarde de dolari va fi gata la timp, potrivit Financial Times.
Încrederea lui Ishige poate fi autentică, dar faptul că a fost nevoit să adreseze această problemă este rezultatul unei crize care depăşeşte cu mult controlul său. Expo - un sit prăfuit, sterp, cu puţine lucruri construite până acum - este cea mai mediatizată victimă a unui deficit naţional de muncitori în construcţii.
Un deficit de muncitori în economia cu cea mai rapidă îmbătrânire din lume afectează profund modul în care guvernul, companiile şi oamenii operează în prezent, perspectivele ţării fiind puternic umbrite de situaţia actuală.
„Lipsa forţei de muncă din Japonia se manifestă indiferent dacă economia merge bine sau nu", a declarat Shoto Furuya, cercetător şef la Recruit Works Institute. „Începem să nu mai avem suficiente servicii esenţiale pe care ne bazăm pentru a menţine stilul de viaţă al oamenilor şi infrastructura socială."
RWI estimează că ţara va avea un deficit de forţă de muncă de 11 milioane de persoane până în 2040, iar numărul persoanelor cu vârsta de peste 65 de ani - care reprezintă deja aproape 30% din populaţie - ar urma să atingă vârful în 2042.
În ultimul deceniu, Japonia a apelat la lucrători de sex feminin şi la lucrători în vârstă în faţa restricţiilor stricte privind angajarea de lucrători din străinătate. Dar Naruhisa Nakagawa, fondatorul fondului de investiţii Caygan Capital, a declarat că începând din 2024 acest lucru nu va mai fi suficient şi că forţa de muncă a ţării va începe să se diminueze.
Modul în care cea mai mare economie avansată din Asia va răspunde la această criză a forţei de muncă va fi urmărit îndeaproape, nu în ultimul rând de vecinul său, China, a cărei populaţie a început, de asemenea, să se reducă.
Una dintre modalităţile prin care Japonia abordează provocarea demografică este introducerea avatarurilor, a roboţilor şi a inteligenţei artificiale în rândul forţei de muncă din sectoarele cheie. Spre exemplu, construcţiile.
Industria japoneză a construcţiilor se luptă de mult timp să angajeze muncitori, în ciuda eforturilor de a atrage mai multe femei şi muncitori tineri, încercând orice, de la creşterea salariilor şi oferirea de uniforme de lucru ceva mai la modă şi până la instalarea de toalete portabile pentru femei pe şantierele de construcţii.
Cu toate acestea, numărul de persoane angajate în acest sector a scăzut cu 30%, ajungând la 4,8 milioane de lucrători faţă de vârful înregistrat în 1997, potrivit Ministerului Teritoriului, Infrastructurii, Transporturilor şi Turismului.
Datele ministerului arată, de asemenea, că doar 12% dintre lucrătorii din construcţii au vârsta sub 29 de ani, în timp ce aproximativ 36% au peste 55 de ani. Problemele de personal ale sectorului sunt atât de grave încât i s-au acordat cinci ani pentru a se pregăti pentru noile norme de muncă care vor intra în vigoare în aprilie şi care vor reduce orele suplimentare pentru muncitorii din construcţii şi şoferii de camioane.
Pentru Daniel Blank, directorul executiv al start-up-ului Toggle, criza reprezintă o oportunitate de afaceri.
Anul trecut, Blank a călătorit de la New York în Japonia pentru a promova utilizarea roboţilor industriali în vederea automatizării celui mai intensiv proces care necesită multă forţă de muncă pentru companiile de construcţii: asamblarea barelor de armare. Anul trecut, Toggle a obţinut o investiţie combinată de 1,5 milioane de dolari de la Tokyu Construction şi Takemura, un alt grup de construcţii japonez.
„Companiile japoneze sunt în căutare de noi tehnologii în întreaga lume", a declarat Blank. „Totul este într-adevăr determinat de problema lipsei de materiale. Având în vedere că forţa de muncă este din ce în ce mai scumpă şi mai greu de găsit, trebuie să găsim noi modalităţi de a asigura desfăşurarea proiectelor de construcţii."
Un alt domeniu în care tehnologia de ultimă oră caută să salveze criza prezentă este cel al retailului.
Într-un mic magazin din centrul oraşului Tokyo, care vinde o gamă largă de produse, un membru zâmbitor al personalului întâmpină clienţii la uşă. Amabil şi animat, acesta oferă salutări şi sfaturi de pe un ecran de 1,5 metri.
Avatarul nou instalat este controlat de la distanţă de către un angajat al lanţului de magazine Lawsons, făcând parte dintr-un test realizat împreună cu Avita, compania din spatele acestei tehnologii.
„Am început să ne gândim la acest lucru în timpul pandemiei Covid-19 ca o modalitate de a proteja lucrătorii, iar acum este o modalitate de a permite oamenilor să lucreze care altfel ar avea dificultăţi în a fi prezenţi fizic în magazine", a declarat Kazuki Tsukiuda, un director executiv al Lawson.
Pe viitor, planul este ca fiecare operator - fie că este vorba de un părinte care lucrează, o persoană în vârstă care se întoarce pe piaţa forţei de muncă sau o persoană cu dizabilităţi care preferă să lucreze de acasă - să controleze trei sau patru avatare, permiţând lanţului de magazine să opereze mult mai eficient.
De asemenea, din pricina lipsei de personal, inteligenţa artificială îşi face loc inclusiv în domeniul şofatului. O serie de companii din Japonia, printre care se numără şi producătorul auto Toyota şi grupul de comerţ electronic Rakuten, adoptă noile tehnologii în modul lor de operare, cu dezvoltarea de roboţi şi vehicule cu conducere autonomă.
