La fel ca în anii trecuţi, există în continuare tineri care vor să devină economişti, dar care încă nu ştiu cine este ministrul economiei pentru că „la câte schimbări s-au făcut în politică în ultimul timp, e greu să ţii pasul cu noile numiri“ şi care nu au un „role model“ din business pe urmele căruia ar vrea să calce.
Totuşi, sunt mai realişti în ceea ce priveşte salariile pe care ar urma să le primească la primul loc de muncă. Dacă în urmă cu trei sau patru ani cei care abia intrau pe porţile ASE nu se gândeau să lucreze pentru un salariu mai mic 500 - 800 de euro net la absolvire, în prezent aşteptările lor salariale pleacă şi de la 1.000 de lei pe lună (220 euro).
„M-am orientat spre ASE pentru că am auzit că facultatea pe care o voi bifa ca primă opţiune mă va ajuta să îmi găsesc mai uşor un loc de muncă într-o bancă sau, eventual, la Bursa de Valori. Sunt conştient însă că la un prim job nu aş putea obţine un salariu mai mare de 1.000-1.500 de lei, mai ales că am de gând să mă angajez din anul doi de studii“, a spus ieri dimineaţă Bogdan, un tânăr de 19 ani din Bucureşti, care a obţinut media 9 la bacalaureat. El vrea să urmeze cursurile Facultăţii de Relaţii Economice Internaţionale şi, spre deosebire de alţi tineri prezenţi la înscrieri, ştie cine este ministrul economiei, că fostul ministru al transporturilor Relu Fenechiu a fost condamnat la cinci ani de închisoare pentru corupţie. De asemenea, spune el, îl are ca model pe omul de afaceri Dinu Patriciu. „Ştiu că în ultima perioadă (Dinu Patriciu – n.red.) nu a fost foarte inspirat în afaceri şi că lucrurile nu au mers cum a plănuit, dar este un om foarte deştept şi s-a descurcat întotdeauna“, crede Bogdan.
Ceva mai entuziasmată de înscrierea la o facultate din cadrul ASE, pentru care s-a pregătit încă din luna ianuarie, Cristina, 18 ani, din Câmpulung Muscel, spune că a renunţat la ideea de a se face profesoară (este absolventă a unui liceu pedagogic) din cauza salariilor foarte mici practicate în învăţământ.
„Am optat în primul rând pentru Relaţii Economice Internaţionale pentru că voi avea şansa să îmi găsesc mai uşor un loc de muncă şi pentru că oferă şi mai multe oportunităţi către străinătate. Aş vrea să plec într-o ţară nordică fie cu o bursă, fie chiar să mă transfer. Mă gândisem la un moment dat să mă fac profesoară, dar, după ce că salariile sunt foarte mici, este şi un job costisitor pentru că nu toate unităţile de învăţământ îţi oferă materiale şi trebuie să le cumperi din banii tăi“. Ea nu ştie încă ce loc de muncă i s-ar potrivi sau ce post ar putea să obţină, însă nu s-ar angaja pentru mai puţin de 1.500 de lei net pe lună la un prim job.
Elena, o tânără de 19 ani din Capitală, a optat pentru Facultatea de Contabilitate şi Informatică de Gestiune, chiar dacă nu se vede lucrând pe un post de contabil după absolvirea studiilor, mai mult din inerţie, pentru că a făcut un liceu cu profil economic.
„Aş putea face o afacere pe viitor şi cred că studiile m-ar ajuta foarte mult să o conduc pentru că aş şti să gestionez contabilitatea şi tot ceea ce ţine de planul financiar. Chiar dacă nu mă văd lucrând pe un post de contabil, dacă s-ar ivi această oportunitate nu aş refuza-o, mai ales dacă aş primi un salariu de cel puţin 1.500 de lei“, spune Elena, care a obţinut o medie de 9,05 la examenul de bacalaureat. Ea nu are de gând să părăsească ţara pentru a lucra în străinătate, pentru că, spune ea, „dacă vrei să faci ceva cu adevărat, se poate chiar şi în România“.
Decât avocat de provincie mai bine unul de Bucureşti
Ionuţ-Cătălin Măruţă are 19 ani şi a absolvit anul acesta un liceu de matematică-informatică din Târgu-Jiu.
ASE este a doua sa opţiune, el fiind înscris la concursul de admitere şi la Facultatea de Drept.
Nu puţini sunt tinerii care, nefiind acceptaţi la Facultatea de Drept optează pentru ASE, având în vedere că, cel puţin în primul an de studii, la toate specializările tinerii învaţă noţiuni de drept.
În plus, la Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale, cea pe care a ales-o şi Cătălin, studenţii au în programa universitară din fiecare an şi materii din sfera juridică.
„Am venit în Capitală pentru că există o vorbă, una este să fii avocat de provincie, alta de Bucureşti. Lucrul acesta îmi oferă mai multe oportunităţi şi am şi alte şanse de a pleca din ţară. Sigur, dacă voi avea posibilitatea să rămân asta voi face, însă planul ar fi ca după facultate ori să dau la Magistratură şi să mă fac judecător sau procuror, ori să fac după Magistratură un curs şi să pot să profesez ca arbitru internaţional în SUA. Asta ar însemna să mediez conflictele care apar între firme“, spune Cătălin.
În eventualitatea în care ar rămâne în ţară, el precizează că se aşteaptă să câştige în jur de 2.000 de lei net lunar ca stagiar într-un birou de avocatură.
Unul dintre tinerii care au absolvit examenul de bacalaureat s-a prezentat cu dosarul în mână la porţile ASE încă de la ora 5 dimineaţa, cu patru ore înainte ca universitatea să înceapă înscrierile.
Dacă în ultimii doi ani, când ASE a scos examenul de admitere din raţiuni financiare („trierea“ aducea mai puţini înscrişi la „locurile cu taxă“), cozile de tineri veniţi la înscrieri ajungeau până în stradă, la sesiunea de anul acesta numărul candidaţilor nu mai era atât de mare. De asemenea, mulţi dintre ei erau însoţiţi şi de părinţi.
„Anul acesta am fost mai bine organizaţi decât anul precedent. Dată fiind şi decizia de a reintroduce din această sesiune examenul de admitere, am putut să facem înscrierile în funcţie de prima opţiune a tinerilor şi să menţinem cozile în interiorul clădirii. Cred că în primele 3-4 ore de la deschidere au venit peste 1.000 de candidaţi“, a spus Florina Mohanu, director de marketing şi comunicare în cadrul ASE.
ASE este una din cele mai prestigioase instituţii de învăţământ superior de pe piaţa locală, care şcolarizează în prezent aproape 23.000 de studenţi. Anul acesta universitatea a scos la concurs, în cadrul celor 11 facultăţi, 2.800 de locuri la buget şi 2.700 de locuri la taxă pentru cei care vor să se înscrie în primul an de facultate.
Admiterea de anul acesta se va face fie prin examen pentru locurile de la buget şi taxă, unde se va ţine cont în proporţie de 70% de nota de la examenul scris şi 30% de media de la bacalaureat, fie fără examen (după nota de la bacalaureat) pentru locurile cu taxă rămase libere după admiterea candidaţilor care au dat proba scrisă.
Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 17.07.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
