Marţi a avut loc videoconferinţa Confidex, Provocările companiilor româneşti înainte şi după pandemie, organizată de Impetum Group şi Ziarul Financiar. Dezbaterea face parte din proiectul mai amplu Confidex - despre încrederea în economie în vreme de criză.
Colaborare şi un sentiment de comunitate sunt ceea ce le trebuie antreprenorilor în această perioadă de criză generată de pandemie. Solicitarea de sprijin acolo unde efectele se simt la nivel financiar este o măsură pe care specialiştii o recomandă firmelor ajunse în această situaţie. Acestea sunt doar două dintre ideile dezbătute luni în videoconferinţa Confidex -Provocările companiilor româneşti înainte şi după pandemie“, parte din proiectul mai amplu -Despre încrederea în economie în vreme de criză“, demarat de Impetum Group şi Ziarul Financiar.
„Noi suntem generaţia schimbării şi trebuie să învăţăm să lucrăm împreună. Este momentul să ne dăm seama că nu mai putem individual şi că trebuie să creăm comunităţi. Este o chestiune de conştientizare şi de creare a unor obiceiuri. Trebuie să dialogăm şi să nu mai presupunem că noi avem toate răspunsurile“, a spus Andrei Cionca, CEO şi fondator al Impetum Group.
Grupul pe care îl conduce a iniţiat un studiu, prin care îşi propune să radiografieze cât mai exact, într-o manieră ştiinţifică, percepţia mediului de afaceri românesc în contextul critic actual.
„Am constituit un eşantion ambiţios, stratificat pe câteva criterii - cifră de afaceri, număr de angajaţi, dar şi marile domenii din economie. Ţintim domenii precum agricultură, industrie, energie, HoReCa, construcţii şi servicii. Vom face o separare între companii cu cifră de afaceri până în 1 mil. euro, apoi cele cu afaceri între 1 şi 5 mil. euro şi cele cu peste 5 mil. euro, marile companii din economie, cele care setează trenduri“, a spus Alina Bîrsan, coordonator research Impetum Group.
Reprezentanţii grupului vor să afle, printre altele, cât de mult i-au ajutat pe antreprenori măsurile luate până acum de stat şi ce şi-ar dori în perioada următoare.
„Estimăm să încheiem culegerea datelor la mijlocul lunii iunie, iar raportul - la finalul lunii“, mai spune Alina Bîrsan.
Când antreprenorii şi oamenii cu putere de decizie din companii constată că au ajuns într-un moment de cumpănă din punct de vedere financiar, ei ar trebui să ceară ajutor cât mai rapid, este de părere Andra-Olar Caragea, CEO al CITR.
„Pentru companiile în dificultate, ca sugestii avem restructurarea datoriilor şi finanţarea. Niciuna nu poate exista fără cealaltă. Antreprenorii sunt oameni foarte pragmatici şi e cazul să facă la fel şi în caz de criză. Trebuie să gândească anticipativ şi să nu aştepte mult pentru a accesa măsuri de sprijin financiar, chiar şi insolvenţa“, spune Andra-Olar Caragea.
Radiografia actuală a economiei arată mai multe probleme care pot deveni puncte slabe în faţa crizei, după cum a subliniat Iancu Guda, preşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România.
„Problemele economiei româneşti sunt multiple. Primele 1.000 de companii active în România concentrează jumătate din veniturile tuturor firmelor - 520.000 în total. Asta înseamnă o pătură de mijloc foarte subţire. Avem foarte multe companii mici, 95% sunt microîntreprinderi, firme cu venituri sub 1 milion de euro. O altă problemă este capitalul de lucru negativ.“
Iancu Guda a mai adăugat că interconectarea fără precedent a companiilor pe canal comercial este încă o problemă. Termenul mediu de plată a facturilor a ajuns la 120 de zile, un maxim fără precedent, iar astăzi, o companie care intră în insolvenţă afectează negativ mai mulţi furnizori şi cu o expunere mai mare.
„Avem un grad de îndatorare fără precedent. Gradul mediu de îndatorare este de 75%. Acum 12 ani era de 65%. În plus, nivelul investiţiilor a fost scăzut în ultimul deceniu. Am devenit un mediu de afaceri şi mai puternic angrenat către consum - distribuţie, retail, HoReCa - şi mai puţin către producţie, ceea ce limitează potenţialul economiei noastre de a capta oportunităţi de investiţii“, a mai spus Iancu Guda.
Din perspectiva brokerilor şi a Bursei de Valori, impactul crizei actuale este gestionabil.
„Cred că impactul va fi limitat la nivel economic. Un lucru important este relaţia cu statul. La nivel global, statele au intervenit masiv la nivelul economiei, iar rolul statului va deveni tot mai important. Într-o oarecare măsură, depinde de conduita fiecăruia să creăm o comunitate, să comunicăm mai bine cu oamenii şi companiile pe care le cunoaştem“, a spus Radu Hanga, preşedintele Bursei de Valori.
Despre ideea de comunitate a vorbit şi Dragoş Petrescu, preşedintele HORA (Organizaţia Patronală a Hotelurilor şi Restaurantelor din România).
„Cred că antreprenorii au început să înveţe, am văzut un proces serios de educaţie în munca asociativă în ultimii câţiva ani.“
Dragoş Petrescu spune că se aşteaptă la o schimbare a modelului de business în industria restaurantelor de acum înainte, dincolo de reducerea încasărilor la jumătate în următorul an.
„Trebuie să înţelegem că vom trece la un altfel de business model. Contactul şi modul în care clientul va interacţiona cu industria HoReCa vor migra în mare măsură către zona de online şi delivery. Zona de delivery se îndreaptă spre 500-550 mil. euro în acest an, a crescut foarte mult. Comportamentul clientului s-a transformat, un proces care dura zece ani s-a comprimat în trei luni. Offline-ul va fi puternic afectat din cauza celor trei luni de shutdown şi din cauza temerii profunde a oamenilor de a ieşi să interacţioneze în restaurante.“
Reducerea interacţiunii la minimum este un aspect pe care l-a observat şi Dan Ştefan, cofondator al companiei de închirieri autovehicule Autonom.
„Am accelerat serviciile de self-service, unde oamenii se pot servi singuri şi nu mai trebuie să interacţioneze cu altcineva. O să vedem maşinile autonome în zonele în care celelalte nu pot circula. Oamenii vor mai multă flexibilitate. Noi acum avem circa 9.100 de maşini pe stoc. Funcţionăm la 50% din capacitate pe partea de închirieri pe termen scurt“, a spus Dan Ştefan.
Andrei Cionca, CEO şi fondator al Impetum Group:
♦ Vrem să ducem ROCA la Bursă în viitor. Este singurul vehicul prin care se investeşte în companii aflate în dificultate. Ne gândim să mergem la Bursă şi cu ROCA X. E un proces de durată, trebuie să arătăm că aceste companii se califică să strângă bani la Bursă.
♦ Faţă de criza de acum zece ani, băncile gestionează mult mai bine situaţia, iar statul comunică şi el mai bine decât în trecut.
♦ Una dintre cauzele crizelor o reprezintă inclusiv educaţia noastră. E firesc să nu ştim să lucrăm împreună şi să ne exprimăm vulnerabilităţile.
♦ Noi suntem generaţia schimbării şi trebuie să învăţăm să lucrăm împreună. Este momentul să ne dăm seama că nu mai putem individual şi că trebuie să creăm comunităţi. Este o chestiune de conştientizare şi de creare a unor obiceiuri. Trebuie să dialogăm şi să nu mai presupunem că noi avem toate răspunsurile.
♦ Avem un eşantion de peste 400 de companii pe care le chestionăm printr-un sondaj pe care l-am creat pentru antreprenori.
♦ Dacă statul reuşeşte să materializeze din proiectele macro măcar o parte din ce şi-a propus, cu siguranţă vom ieşi mai întăriţi din această criză.
Alina Bîrsan, coordonator research Impetum Group:
♦ Am creat studiul Impetum, prin care ne propunem să radiografiem cât mai exact, dar într-o manieră ştiinţifică, percepţia mediului de afaceri românesc. Am constituit un eşantion ambiţios, stratificat pe câteva criterii - cifră de afaceri, număr de angajaţi, dar şi marile domenii din economie. Ţintim domenii precum agricultură, industrie, energie, HoReCa, construcţii şi servicii.
♦ Vom face o separare între companii cu cifră de afaceri până în 1 mil. euro, apoi cele cu afaceri între 1 şi 5 mil. euro şi cele cu peste 5 mil. euro, marile companii din economie, cele care setează trenduri.
♦ În rândul antreprenorilor există percepţia că opinia lor nu contează şi că nu contribuie la imaginea de ansamblu. Aceasta este partea cea mai grea, de a-i convinge că opinia lor este importantă.
♦ Toate răspunsurile pe care le primim din culegerea datelor pe care le strângem în această perioadă vor fi stratificate pe toate domeniile din economie. Acordăm o atenţie specială marilor companii din economie, celor care setează trenduri. Adresăm acest studiu reprezentanţilor C-level din management, antreprenorilor şi persoanelor de decizie.
♦ Vrem să aflăm cât de mult i-au ajutat pe antreprenori măsurile luate până acum şi ce şi-ar dori în perioada următoare. Estimăm să încheiem culegerea datelor la mijlocul lunii iunie, iar raportul la finalul lunii.
♦ Ar trebui să ne cunoaştem mai bine, ceea ce încercăm să facem noi cu acest studiu. Tot timpul administraţia publică a fost cu un pas sau poate chiar mai mult în spatele mediului de business, dar trebuie să schimbăm acest lucru.
Dragoş Petrescu, preşedintele HORA:
♦ Vom pierde cam 50% din încasări. Dintr-o piaţă de 2,8 mld. euro, probabil că vom ajunge la 1,5 mld. euro. Va fi o scădere uriaşă pe zona de offline, restaurante tradiţionale. Sunt cam 40.000 de restaurante în toată ţara. Circa 25%, adică 10.000, nu vor mai deschide niciodată.
♦ Trebuie să înţelegem că vom trece la un altfel de business model. Contactul şi modul în care clientul va interacţiona cu industria HoReCa va migra în mare măsură către zona de online şi delivery.
♦ România este campioană la credit furnizor. Cam 30-35% din creditul furnizor va dispărea din creanţe.
♦ Implicarea societăţilor de asigurare credit furnizor este critică pentru viitor, astfel încât furnizorii să aibă o minimă siguranţă, să ştie că îşi vor primi banii.
♦ Ieri m-am plimbat pe la terase, am început cu centrul vechi, zona cea mai lovită din HoReCa. Era foarte trist să vezi cât de puţini clienţi au avut curajul să iasă la terase. Totuşi, a fost o zi istorică, pentru că să reuşeşti să porneşti o industrie de 2,8 mld. euro este un pas înainte.
♦ Prin normele de conformare, pierzi jumătate din spaţiul de pe terasă, care oricum reprezenta cam 35% din totalul spaţiului dedicat clientului. Practic, am pornit cam cu 15% din capacitate, dar suntem în rând cu cererea, pentru că nici clienţii nu sunt mai mulţi.
♦ Zona de delivery se îndreaptă spre 500-550 mil. euro în acest an, a crescut foarte mult. Comportamentul clientului s-a transformat, un proces care dura zece ani s-a comprimat în trei luni. Offline-ul va fi puternic afectat din cauza celor trei luni de shutdown şi din cauza temerii profunde a oamenilor de a ieşi să interacţioneze în restaurante.
♦ Zona de hoteluri este puţin mai stabilă, pentru că are o componentă de real estate şi investiţii mai solidă. Văd mai puţine drame în zona hotelurilor. Anumite hoteluri vor avea dificultăţi şi nu vor deschide, pentru că dacă ai sub 30% grad de ocupare, nu ai de ce să deschizi. Mulţi operatori de hoteluri nu vor deschide în perioada următoare.
♦ Industria restaurantelor este una în continuă schimbare. În fiecare zi se deschid 10-15 restaurante şi se închid tot atâtea. De aceea, nu cred că vom vedea spaţii goale, pentru că vor apărea localuri noi, vor veni operatori noi.
♦ Chiria trebuie să fie de 10% din cifra de afaceri în HoReCa. Discutăm de o perioadă dificilă de circa un an şi jumătate, în care chiriile trebuie să scadă. Apoi vor reveni la nivelul anterior.
♦ Cred că antreprenorii au început să înveţe, am văzut un proces serios de educaţie în munca asociativă în ultimii câţiva ani. În ceea ce priveşte guvernanţa, cred că fiecare popor îşi merită guvernanţii.
Radu Hanga, preşedintele Bursei de Valori:
♦ E nevoie de fluidizarea contactului dintre investitori şi Ministerul de Finanţe. Dacă ei trebuie mereu să completeze multe documente, tot acest proces descurajează investiţiile.
♦ Acum clienţii nu mai apelează aşa mult la creditare. Brokerii văd activându-se conturi vechi şi văd clienţi noi. În plus, investitorii încep să se uite nu doar la piaţa locală, ci şi la cea externă.
♦ E foarte important ca noi, Bursa, să ne uităm la tot ecosistemul din jurul nostru, şi aici mă refer la industria de brokeraj. Am văzut o descreştere puternică a numărului de jucători. Obiectivul nostru este de a revitaliza această industrie, asta însemnând şi o accelerare către zona digitală.
♦ Trăim într-o lume în care dobânzile sunt extrem de scăzute şi vor rămâne aşa. Lumea e dominată de exces de lichiditate.
♦ Resursele din zona financiară pentru investiţii sunt semnificative. Există lichiditate, există companii care au nevoie de capital, avem o piaţă funcţională care face legătura între aceste variabile.
♦ Volumele de tranzacţionare sunt cu 23-24% mai mari acum faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
♦ Anul trecut a fost un an record pentru finanţarea prin emisiuni de obligaţiuni la Bursa de Valori Bucureşti. Sunt 20 de companii care au apelat la BVB pentru a se finanţa prin emisiuni de obligaţiuni.
♦ O decizie de listare nu se ia peste noapte, este un întreg proces. BVB este vârful aisbergului pentru companiile solide, care au ajuns la maturitate.
♦ Impactul crizei este gestionabil. Am avut o lună aprilie mai grea, dar mai a început să se regleze.
♦ Cred că impactul va fi limitat la nivel economic. Există unele oportunităţi foarte mari pentru turism de pe urma acestei crize.
♦ Un lucru important este relaţia cu statul. La nivel global, statele au intervenit masiv la nivelul economiei, iar rolul statului va deveni tot mai important.
♦ Într-o oarecare măsură, depinde de conduita fiecăruia să creăm o comunitate, să comunicăm mai bine cu oamenii şi companiile pe care le cunoaştem.
Dan Ştefan, cofondator al Autonom:
♦ În industria de închirieri auto, erau nişte trenduri deja începute. E o industrie care creşte an de an. Maşinile sunt mai conectate, mai digitalizate. Am accelerat serviciile de self-service, unde oamenii se pot servi singuri şi nu mai trebuie să interacţioneze cu un om. O să vedem maşinile autonome în zonele în care celelalte nu pot circula. Oamenii vor mai multă flexibilitate.
♦ În piaţa de închirieri de maşini, toţi jucătorii se confruntă cu probleme, pierderile sunt între 70 şi 100%.
♦ Am contactat toţi reprezentanţii de vânzări să vedem în ce stadiu sunt.
♦ Trendul maşinilor electrice este greu de oprit, după părerea mea. Produsul este suficient de matur încât să fie o parte din soluţie.
♦ Acum avem circa 9.100 de maşini pe stoc. Funcţionăm la circa 50% din capacitate pe partea de închirieri pe termen scurt.
♦ Sunt multe adaptări şi multe oportunităţi acum, ca în orice criză.
♦ Cash-ul nu este foarte afectat, pentru că multe cheltuieli s-au amânat.
♦ Companiile nu mai vor doar să crească repede, ci şi să diminueze costurile.
♦ Lucrăm cu scenarii. Vedem o relansare lentă.
♦ Trebuie să ne uităm nu la cum ne-ar plăcea să fie lucrurile, ci la ce se poate face.
Iancu Guda, Coface România, preşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România:
♦ Problemele economiei româneşti sunt multiple. Primele 1.000 de companii active în România concentrează jumătate din veniturile tuturor firmelor - 520.000 în total. Asta înseamnă o pătură de mijloc foarte subţire. Avem foarte multe companii mici, 95% sunt microîntreprinderi, firme cu venituri sub 1 milion de euro. O altă problemă este capitalul de lucru negativ.
♦ Interconectarea fără precedent a companiilor pe canal comercial este încă o problemă. Termenul mediu de plată a facturilor a ajuns la 120 de zile, un maxim fără precedent. Astăzi, o companie care intră în insolvenţă afectează negativ mai mulţi furnizori şi cu o expunere mai mare.
♦ Avem un grad de îndatorare fără precedent. Gradul mediu de îndatorare este de 75%. Acum 12 ani era de 65%.
♦ Nivelul investiţiilor a fost scăzut în ultimul deceniu. Am devenit un mediu de afaceri şi mai puternic angrenat către consum - distribuţie, retail, HoReCa - şi mai puţin producţie, ceea ce limitează potenţialul economiei noastre de a capta oportunităţi de investiţii.
Andra-Olar Caragea, CEO al CITR:
♦ Antreprenorii sunt oameni foarte pragmatici şi e cazul să facă la fel şi în caz de criză. Trebuie să gândească anticipativ şi să nu aştepte mult pentru a accesa măsuri de sprijin financiar, chiar şi insolvenţa.
♦ Antreprenorii aplică pentru insolvenţă după circa trei ani de la apariţia stării de dificultate financiară.
♦ Avem companii care înainte de pandemie se aflau în insolvenţă. Mai există companii sănătoase care au experimentat dificultăţi în momentul actual. Şi mai sunt şi firmele care erau în dificultate în momentul venirii pandemiei. Peste jumătate din companiile de impact erau în dificultate la momentul pandemiei.
♦ Pentru companiile aflate în insolvenţă la venirea pandemiei, efectul a fost de dublă criză - se aflau în deficit de lichiditate şi orice deviaţie a însemnat o nealiniere la planul de reorganizare.
♦ E important pentru companiile sănătoase să se reinventeze, să regândească strategiile.
♦ Noi încurajăm mult concordatul preventiv. Dacă lichiditatea este aproape de zero, noi recomandăm ca soluţie insolvenţa.
♦ Pentru companiile în dificultate, ca sugestii avem restructurarea datoriilor şi finanţarea. Niciuna nu poate exista fără cealaltă.
♦ Propunem implicarea statului în domenii strategice precum industrie chimică, transport, agricultură, energie electrică.
♦ Nevoia este să reechilibrăm economia şi apoi să ne ocupăm de viitor.
♦ Fiecare trebuie să facă ce ştie el cel mai bine şi să-şi ducă misiunea până la capăt. E foarte important ca fiecare dintre noi să aducă o valoare adăugată în economie. Trebuie să creştem resursa umană care să se răspândească peste tot.
