ZF 24

Vâlcov lasă să se înţeleagă: Nu ne interesează taxa bancară, vrem doar ca dobânzile să fie reduse la jumătate faţă de nivelurile actuale

Darius Vâlcov, consilierul premierului, nu a lămurit şi felul în care el şi guvernul văd schimbarea formulei de calcul al ROBOR

Darius Vâlcov, consilierul premierului, nu a lămurit şi felul în care el şi guvernul văd schimbarea formulei de calcul al ROBOR

Autor: Anelis Baciu

05.02.2019, 00:05 350

„Sper să obţinem o schimbare radicală a modului de calcul al ROBOR sau poate chiar o eliminare a acestuia.“

Guvernul va cere Băncii Naţionale să modifice formula de calcul al dobânzii inter­bancare ROBOR, astfel încât băncile să nu fie nevoite să plătească taxa pe activele bancare, a declarat Darius Vâlcov, consilierul premierului Viorica Dăncilă, într-un interviu telefonic acordat Bloomberg.

„Sper să obţinem o schimbare radicală a modului în care ROBOR este calculat sau poate chiar o eliminare a acestuia. O decizie va fi luată împreună cu banca centrală, care poate modifica regulile interne pe piaţa dobânzilor interbancare fără a avea nevoie de aprobarea Parlamentului“, a spus Vâlcov.

El spune că scopul acestei taxe este reducerea dobânzilor la care se împrumută populaţia, de aceea în proiectul de buget pentru 2019 nu sunt prevăzute venituri din această taxă.

„Nu ne interesează nivelul taxei sau veniturile suplimentare pe care le poate genera. Vrem ca dobânzile la care se împrumută românii să fie apropiate de cele ale celorlalţi europeni, să fie reduse la jumătate faţă de nivelurile actuale“, a ex­plicat Vâlcov. În prezent, dobânda anuală cu toate costurile incluse (DAE) la un credit de con­sum în lei ajunge la peste 10% pe an, în timp ce în cazul creditelor ipotecare DAE se situează la 6,2%.

Pe de altă parte, BNR prin vocea purtătorului de cuvânt Dan Suciu a spus pentru Mediafax că afirmaţia lui Vâlcov „este extrem de confuză şi denotă mari neclarităţi în ceea ce priveşte piaţa interbancară“.

Declaraţiile lui Vâlcov pentru Bloomberg indică o schimbare de atitudine şi o mai mare deschidere către negociere. Spre comparaţie, în urmă cu o săptămână consilierul premierului a spus într-o emisiune la Antena 3 că Executivul nu va anula ordonanţa 114 şi nu va face nicio modificare.

Guvernul a aprobat la finalul anului trecut noi măsuri fiscale prin ordonanţa deja celebră 114 care au stârnit nemulţumirea investitorilor. Ordonanţa prevede noi taxe pentru companiile din energie, dar şi taxa pe activele băncilor, denumită iniţial „taxa pe lăcomie“.

Potrivit ordonanţei, taxa pe activele băncilor este legată de evoluţia trimestrială a ROBOR şi creşte pe măsură ce această medie se îndepărtează de pragul de referinţă stabilit de Executiv la 2%, fiind cuprinsă între 0,1%şi 0,4%. Luând în calcul media trimestrială a ROBOR din T4 2018 nivelul taxei ajunge la 0,3%. Taxa se aplică trimestrial potrivit clarificărilor făcute de Vâlcov, ceea ce înseamnă că rata anuală a taxei ajunge la 1,2%.

La acest nivel al taxei, mai mult de jumătate din băncile locale nu vor fi capabile să facă profit, iar băncile care operează exclusiv pe piaţa din România vor avea cel mai mult de suferit.

Taxa bancară şi în special legarea sa de nivelul dobânzilor pe piaţa interbancară au fost puternic criticate de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, acesta catalogând-o drept „o trăsnaie“. şi acţionarii străini ai băncilor locale au criticat taxa impusă de autorităţile de la Bucureşti, în timp ce şefii băncilor din România au spus că aceasta nu face altceva decât „să cheme criza economică“.

Iniţial, bancherii au intepretat că taxa pe active se aplică anual şi doar se plăteşte trimestrial, ceea ce în condiţiile actuale ale ROBOR ar fi însemnat 0,3%.

Ei speră că mai multe clarificări vor fi aduse de normele de aplicare, însă ordonanţa nu precizează că acestea vor exista.

La o rată anuală a taxei bancare de 1,2%, băncile ar urma să plătească în 2019 aproximativ 5 miliarde de lei. Cei mai mulţi bani în contul taxei bancare vor fi vărsaţi de către băncile mari, care deţin active importante. Astfel, potrivit calculelor ZF care iau în considerare cele mai recente date publice privind valoarea activelor (septembrie 2018), cele mai mari cinci bănci locale după active vor suporta circa 60% din totalul taxei la nivelul sistemului bancar.

 
 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO