Veniturile bugetului general consolidat, aşa cum sunt ele estimate în proiectul legii bugetului pe 2020, ar urma să crească cu 10%, până la 358,5 mld. lei (31,8% din PIB), iar cheltuielile cu 7%, până 399,2% (35,4% din PIB), cu un deficit nominal de 40 mld. lei (3,6% din PIB, pe cash).
Salariile vor însemna 109,7 mld. lei, adică 9,7% din PIB şi 30,4% din veniturile bugetare. Iar cheltuielile sociale care înseamnă în proporţii de 98-99% pensii vor însemna 131,1 mld. lei, adică 11,6% din PIB şi 36,6% din cheltuielile bugetului general consolidat. Împreună, aceste două componente ale bugetului înseamnă 67% din veniturile consolidate ale statului.
Spre comparaţie, cheltuielilor cu investiţiile li s-au alocat 48,6 miliarde de lei, adică 4,3% din PIB şi 12,6% din totalul veniturilor bugetului.
Guvernul va aproba, cel mai probabil astăzi, proiectul legii bugetului pe 2020, adoptarea lui, săptămâna trecută, fiind amânată pentru a fi efectuată o nouă rectificare bugetară - cea de-a treia pe acest an, deşi legea prevede doar două rectificări anual.
Motivul: guvernul va plăti din rezervă 912,5 milioane de lei bani care vor fi folosiţi pentru plata titlului executoriu emis în baza deciziei Curţii de Arbitraj Internaţionale către fraţii Micula, pentru a rezolva „situaţia gravă“ a Romatsa, pe ale cărei conturi au fost puse popriri.
Faţă de deficitul din 2019, deficitul bugetar se va ajusta uşor, până la 3,6% din PIB.
Premierul Ludovic Orban a explicat: guvernul s-a ferit să aplice o ajustare bruscă a cheltuielilor publice în bugetul pe 2020 pentru a nu inhiba dezvoltarea economică, în condiţiile în care trebuie plătite creşterea salariilor bugetare cu 25% şi majorarea pensiilor cu 40% în 2020.
„Am spus în Parlament să nu se mai vină cu proiecte care să afecteze bugetul, să creeze costuri suplimentare sau să reducă veniturile. Pentru că mergem pe sârmă. Ăsta e adevărul. Ne-am ferit să aplicăm o ajustare bruscă şi asta în condiţiile în care avem de plătit creşterea cu 25% a salariilor în sectorul public de la 1 ianuarie şi avem de plătit creşterea pensiilor cu 40% de la 1 septembrie 2020 cu impact bugetar de 24 miliarde de lei, care sunt cheltuieli suplimentare care apar în bugetul pe 2020 faţă de bugetul pe 2019.”
Potrivit raportului privind evoluţia macroeconomică pentru 2020-2022, care însoţeşte proiectele legilor bugetului, creşterea economică aşteptată de 4,1% (PIB nominal de plus 8,5%) va veni tot din consum în principal, în condiţiile în care acesta înseamnă peste trei sferturi din economie, pe partea de utilizare a PIB. Astfel, cererea internă va avea o contribuţie de 5,1% la creşterea economică de 4,1.
Cererea internă ar urma să crească cu 4,7%, din care consumul final ar urma să aibă o creştere de 4,5%. Consumul privat este anticipat să avanseze cu 4,9%, iar consumul guvernamental cu 3,2%.
Investiţiile (formarea brută de capital fix) ar urma să crească cu 6,8%.
Exportul de bunuri şi servicii este prevăzut să crească cu 4,5%, iar importurile cu 5,8%.
Exportul net ar urma să aibă o contribuţie la creşterea PIB de minus 0,7%, iar variaţia stocurilor de 0,2%.
