Duminică, la ora 19.15, în faţa Sălii Palatului din Bucureşti, unde urma să aibă loc concertul de deschidere a Festivalului „George Enescu“, ce a atras 3.200 de spectatori, cu greu se mai găsea un loc liber în parcarea din faţa clădirii.
Niciun reprezentant al Primăriei Bucureşti, ce administrează această parcare cu plată în zilele normale, nu era prezent pentru a asigura o bună organizare, ci doar câţiva agenţi de poliţie patrulau în zonă.
În tot acest timp, chiar în locurile libere de parcare din faţa Sălii Palatului, mai mulţi bişniţari ai parcării solicitau o taxă de 20 de lei celor care vroiau să parcheze, fără să fie deranjaţi de autorităţi. În nicio ţară civilizată spectatorii unui astfel de concert nu sunt întâmpinaţi de bişniţari.
„Cunoaştem problema. Nu avem nicio putere. Am făcut o notă către Poliţie şi Jandarmerie cu privire la bişniţari şi aceşti parcagii“, a spus Valerian Mareş, reprezentantul Artexim, organizatorul Festivalului „George Enescu“, cel mai important eveniment cultural al anului, care va atrage 20.000 de străini în perioada 1-28 septembrie. Evenimentul reuneşte 1.500 de artişti români şi 3.000 de artişti străini.
ZF a revenit şi ieri la prânz la Sala Palatului, unde a găsit un angajat al Primăriei, care taxa cu 1,5 lei pe oră maşinile ce parcau în zonă. „Parcarea este gratuită în timpul concertelor, la 17.00 termin programul. Noi suntem patru angajaţi de la Primărie, iar ei, cei care vin să ceară bani pe locurile de parcare, sunt 10-20 în funcţie de evenimente. Poliţia le-a mai dat amenzi, dar ei se întorc tot timpul, asta este o problemă veche“, a spuns angajatul Primăriei.
Un concert cu casa închisă
Timp de aproape două ore, în Sala Mare a Palatului, o clădire construită în perioada 1959-1960 pentru congrese, în timpul regimului lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, au răsunat acordurile Rapsodiei Române, nr. 2, în Re major, op. 11 (George Enescu), dar şi cele ale compoziţiilor realizate de L. van Beethoven şi Sir R. Elgar. Fiecare interpretare a fost îndelung aplaudată de publicul cunoscător.
„Am venit special ca să îl văd pe pianistul Radu Lupu (solistul orchestrei în spectacolul de duminică - n. red.). Sunt pasionat de muzica lui“, a spus Georgescu, unul dintre spectatorii cunoscători.
Concertul orchestrei Staatskapelle Berlin, una dintre cele mai prestigioase orchestre, dirijată de Daniel Barenboim, a fost deschis de ministrul culturii, Daniel Barbu, şi Ioan Holender, directorul artistic al festivalului.
Toate locurile din sală erau ocupate, inclusiv culoarele de lângă uşile de intrare erau pline de spectatori care stăteau în picioare sau pe jos, pe mocheta decolarată şi veche. Din loje priveau concertul fostul preşedinte Ion Iliescu şi Adrian Năstase. Nici preşedintele ţării Traian Băsescu şi nici premierul Victor Ponta nu au fost prezenţi la concertul de deschidere, potrivit Oanei Marinescu, directorul de comunicare al festivalului.
O sală cu fotolii şi mochete din anii ’60. „Avem în plan schimbarea lor“
Aşa cum se anunţa, spectacolul de deschidere a fost impresionant, însă decorul a lăsat de dorit, la fel şi modul în care a fost organizat spaţiul de la intrare, unde se vindeau produse alimentare şi băuturi. O apă plată se vindea cu 5 lei, fără bon fiscal.
„Fotoliile din sala mare nu au mai fost schimbate din anii ’60, când a fost construită sala. Avem în plan schimbarea mobilierului şi a mochetelor, dacă se aprobă în bugetul pe 2014. Acum suntem în administrarea RAPPS. Sala Palatului a fost proiectată pentru congrese, de aceea nici acustica nu este foarte bună. Altă sală de această capacitate (4.000 de fotolii - n. red.) nu există în Bucureşti“, a spus Dan Danciu, directorul administrativ al Sălii Palatului, menţionând că anual se fac lucrări de întreţinere, de la zugrăvit la mici reparaţii.
Un violonist german: Sala Palatului nu este bună din punct de vedere acustic
Vincent Rastadter, violonist german, venit la festival pentru un simpozion muzical, spune că a participat la festival şi la ediţia din 2011 şi că acesta este foarte important pentru muzicologi. „Nu ştiu ce importanţă are pentru oamenii care nu se ocupă de asta, însă pentru mine este un eveniment important.“
El precizează că cea mai spectaculoasă sală pentru concert i se pare cea din Ateneul Român. „Sala Palatului este foarte mare, însă din punct de vedere acustic sălile nu sunt foarte bune. Trebuie ca sala să fie corespunzătoare“, spune el. Vincent Rastadter precizează că îi place Bucureştiul, mai ales parcul Herăstrău şi Centrul Vechi al oraşului, pe care le-a văzut. El spune că a început să prezinte interes faţă de muzica din ţara noastră după ce a făcut o teză despre doina românească. „Atunci am început să caut pe internet şi lecţii de limba română.“
Un japonez care asigură service-ul pianelor: Festivalul este popular la nivel internaţional
Arimune Yamamoto, piano service manager la firma Kawai, prezent pe holurile din Sala Palatului, spune că a venit special pentru a se ocupa de service-ul pianelor. „Festivalul «George Enescu» este foarte popular la nivel internaţional, un eveniment important“, a spus el, adăugând că este încântat că se află la acest festival.
O jurnalistă din Germania: Sala de la Ateneul Român este impresionantă
Magdalene Melchers, o jurnalistă de radio din Germania, prezentă pentru câteva zile la festival pentru programele de muzică contemporană, spune că o interesează aceste evenimente prin care poate înţelege muzica românească contemporană. „La deschiderea festivalului am fost la spectacolul de orgă susţinut de Cameron Carpenter. Sala de la Ateneu este impresionantă, foarte potrivită pentru astfel de evenimente. Sala Palatului este cu totul diferită, nu foarte potrivită pentru spectacole de acest gen“, spune ea, care nu a avut timp să viziteze oraşul.
Festivalul, o rampă de lansare şi a tinerilor designeri români
La etajul unu al Sălii Palatului au fost amenajate un centru de presă, un salon VIP şi un loc pentru interviuri, sub semnătura unor designeri români.
Spaţiile au fost conceptualizate şi realizate de Bucharest Design Center, platformă de promovare a designerilor.
Alina Turdean (29 de ani), designer, absolvent al Facultăţii de Arhitectură, care avea expusă o masă „leaf“ în cadrul spaţiilor special amenajate, spune că este o ocazie să ia contactul cu publicul, un public pe care „nu reuşim să îl întâlnim altfel“. „Mi se pare important să se întâmple la noi acest lucru, este oportunitatea noastră să schimbăm ceva“, a spus ea.
Dragoş Dogaru, tânăr designer, care avea expuse două lămpi în cadrul spaţiilor special amenajate, spune că i se pare important şi că este o iniţiativă de apreciat că „cineva se ocupă de noi“. „Ne bucurăm să avem ocazia să le prezentăm aici“, precizează Dana Boştină, designer, al cărei taburet era expus la etajul unu al Sălii Palatului.
Anca Nuţă, directorul de comunicare al băncii UniCredit Ţiriac, principalul partener al festivalului, a declarat: „Avem designeri talentaţi care au nevoie de promovare“. Vizavi de contribuţia băncii, ea nu a precizat valoarea sponsorizării.
Guvernul României, prin Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional - Artexim, este producător al evenimentului, iar Primăria Municipiului Bucureşti, Societatea Română de Radiodifuziune, Societatea Română de Televiziune au calitatea de coproducători.
Festivalul a avut deschiderea oficială în data de 4 septembrie 1958, la trei ani după moartea lui George Enescu, marcând debutul celei mai importante manifestări muzicale internaţionale găzduite România. Organizarea festivalului a costat 39 mil. lei (8,8 mil. euro), din care 35 mil. lei (7,9 mil. euro) din surse publice, iar 4 mil. lei (0,9 mil. euro) din contribuţii private (sponsorizări) şi vânzări de bilete.
Programul ediţiei din acest an a festivalului poate fi descărcat printr-o aplicaţie specială pentru iPhone şi Android.
Ce artişti prestigioşi sunt prezenţi la Festivalul „George Enescu“
Dirijorul şi pianistul Daniel Barenboim a fost la pupitrul orchestrei Staatskapelle Berlin, una din cele mai apreciate din lume, în concertul de deschidere a festivalului de pe 1 septembrie.
Americanul Cameron Carpenter (32 de ani), unul dintre cei mai cunoscuţi organişti, a susţinut un recital la Ateneul Român, în prima zi (1 septembrie) a Festivalului „George Enescu“.
Renumita violonistă Lisa Batiashvili va susţine un concert pe 22 septembrie alături de Royal Concertgebouw,orchestră cotată în primele zece ale momentului la nivel mondial, avându-l la pupitru pe dirijorul Mariss Jansons.
Pianistul Evgeny Kissin, „copilul minune al pianului“, cum l-a numit presa internaţională, va susţine două recitaluri pe scena Ateneului Român, pe 23 şi 26 septembrie.
Pianistul american Murray Perahia, distins cu două premii Grammy, va susţine un recital pe 28 septembrie pe scena Ateneului Român.
Pianista Alexandra Dăriescu, prima româncă ce a urcat pe scena Royal Albert Hall pentru a concerta alături de Orchestra Filarmonicii Regale din Londra, va susţine un concert alături de Royal Philharmonic Orchestra, sub bagheta dirijorului Andrew Litton, pe 27 septembrie.
Pianistul rus Boris Berezovsky, „adevăratul succesor al marilor pianişti ruşi“ (potrivit revistei Gramophone), se va afla pe scena Sălii Mari a Palatului pe 26 septembrie. El va concerta alături de Orchestra Naţională a Rusiei sub bagheta dirijorului român Horia Andreescu.
Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 03.09.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
