ZF 24

Transportatorii: Viteza medie pe Centura Capitalei este de 17 km/h. Vizita premierului nu rezolvă problema

Sursa foto: UNTRR

Sursa foto: UNTRR

Autor: Bogdan Alecu

26.08.2013, 20:12 1617

Din cele 16 puncte unde Centura Capitalei se intersectează cu drumuri care ies din Bucureşti, doar jumătate dispun de poduri peste varianta de ocolire pentru fluidizarea traficului, în timp ce restul reprezintă puncte de intersecţie care nu mai fac faţă traficului de aproape 140.000 de vehicule pe zi. În această situaţie sunt intersecţiile cu Şos. Olteniţei, Berceni, Splaiul Unirii şi chiar Mogoşoaia, unde sensul giratoriu actual nu poate face faţă unei centuri în regim de autostradă, potrivit transportatorilor.

„În prezent, viteza medie de deplasare în zilele lucrătoare pe Centura Capitalei este de 17 km/h, ceea ce conduce la pierderi directe şi indirecte masive atât pentru utilizatorii profesionişti, cât şi pentru cei amatori, precum şi pentru locuitorii zonelor învecinate, de la consum de carburant la emisii de noxe şi timp pierdut“, a spus Radu Dinescu, secretarul general al Uniunii Naţionale a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR).

Oficialul UNTRR a subliniat că pentru o îmbunătăţire a situaţiei existente pe termen scurt se pot aplica şi soluţii mai ieftine, cum ar fi sensuri giratorii simple sau cu două benzi, până când sunt implementate soluţiile tehnice adecvate pe baza fluxurilor de trafic din viitor.

„Faţă de această situaţie, indiferent de soluţiile de mare viitor - centură nouă în exteriorul celei actuale - considerăm că trebuie făcut un plan de construcţie de pasaje rutiere la toate aceste intersecţii ale Centurii actuale, cu asigurarea separării fluxurilor de trafic, astfel încât pe Centură să se poată circula continuu fără vreo întrerupere“, a spus Dinescu.

Centura Bucureştiului se intersectează cu drumuri de diferite categorii, prin poduri, sensuri giratorii sau intersecţii simple, dar nu îşi îndeplineşte rolul de inel pe care să se poată circula în flux continuu şi neîntrerupt, deoarece la niciun pod fluxurile de trafic nu sunt complet separate. În continuare fluxurile se intersectează sub aceste poduri sau în zonele adiacente, iar în cazul intersecţiilor simple fluxul de pe Centură trebuie să cedeze trecerea drumurilor cu care se intersectează indiferent de categoria din care fac parte, potrivit UNTRR. Chiar şi cele mai noi două poduri peste centură, de la Pipera-Tunari şi Ştefăneşti, nu rezolvă problema din zonele respective în condiţiile în care cine vine dinspre Capitală şi se îndreaptă spre A2 trebuie să efectueze un viraj la stânga pe Centură, iar acest lucru îngreunează traficul şi creşte puternic riscul de accident.

Potrivit unor surse din cadrul Companiei Naţionale de Drumuri şi Autostrăzi (CNADNR), există deja în proiect construcţii de pasaje peste toate ieşirile din Capitală, demararea licitaţiilor fiind însă oprită de lipsa fondurilor necesare. Pe de altă parte, compania de drumuri a investit până în prezent sute de milioane de euro în proiecte de agrement precum drumul Transalpina sau chiar autostrada Bucureşti-Ploieşti, care până în prezent nu a reuşit să preia mai mult de un sfert din traficul de pe DN1.

Premierul Victor Ponta alături de primarul Capitalei Sorin Oprescu au vizitat săptămâna trecută intersecţia de la Domneşti dintre Şos. de Centură şi Prelungirea Ghencea, unde urmează a fi construit un sens giratoriu suspendat în urma unei investiţii de aproape 30 mil. euro, dar acesta este doar un punct în care se blochează traficul din cauza aglomeraţiei.

Situaţia actuală a Centurii de Sud a Capitalei, cu o bandă pe sens şi fără un pasaj suprateran la Domneşti care să fluidizeze traficul, îi costă pe transportatori în medie un milion de euro pe zi, potrivit oficialilor industriei de profil. În aceste condiţii, guvernul vrea să reia proiectul unui sens giratoriu suspendat peste intersecţia dintre Şoseaua de Centură, Prelungirea Ghencea şi continuarea sa cu drumul judeţean către Domneşti, acesta fiind cel mai aglomerat sector de drum de pe centura ocolitoare a Bucureştiului.

Lucrările la construcţia noului pasaj suprateran, care va avea o lungime de peste 500 de metri, ar putea demara în toamna acestui an, pentru a fi terminate în următorii doi ani.

Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 27.08.2013

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO