ZF 24

Timişoreanul care a pus pe picioare peste 200 de magazine Agroland face pasul către producţie prin parteneriate cu 100 de fermieri

Horia Cardoş: Cei care nu au acces la mâncare sănătoasă ar trebui să aibă; sunt terenuri nelucrate şi ferme abandonate. Foto: Victor Ciupuliga

Horia Cardoş: Cei care nu au acces la mâncare sănătoasă ar trebui să aibă; sunt terenuri nelucrate şi ferme abandonate. Foto: Victor Ciupuliga

Autor: Ioana Mihai-Andrei

30.11.2014, 19:14 3400

Ideea afacerii, în care acţionarul Agroland vrea să atragă 100 de fermieri, vine dintr-o necesitate, spune Cardoş: „Vreau pentru mine şi familia mea un produs de calitate. Suntem în poziţia în care putem integra un asemenea proiect în afaceri“, spune Cardoş. Firma are toate verigile lanţului – de la parteneriate cu fermieri, acces la furaje, utilaje pentru utilarea fermelor, posibilitatea de abatorizare şi desfacere a mărfurilor. „Avem şi forţa financiară necesară acestui proiect“, scrie revista Business Magazin (www.bmag.ro).

Concret, este o încercare de a replica modelul puilor crescuţi la curte, care vor fi vânduţi sub marca Puiul Rustic, dar cu reguli stricte şi în număr mai mare. Pentru acest tip de pui durata de creştere este de minimum 63 de zile, spre deosebire de puii industriali, care cresc în jumătate din acest interval (32-33 de zile). În plus, şi spaţiile necesare sunt mai largi decât în cazul marilor producători; în crescătoriile pe care le va întemeia Agroland densitatea puilor va fi mai mică: 11 pui pe metrul pătrat, faţă de 16-22 de pui pe metrul pătrat în cazul păsărilor crescute industrial. În plus, în cazul acestor mici crescătorii păsările sunt scoase în exteriorul adăpostului, pe un teren care trebuie să fie de câteva ori mai mare decât spaţiul interior, astfel încât să fie câte un metru pătrat pentru fiecare pasăre.

Antreprenorul se aştepta ca acest proiect să demareze în vară, dar spune că au existat mai mulţi factori care au adus amânări, un exemplu fiind ale­gerea tehnologiei. Cardoş spune că în iunie a fost în Franţa, a văzut cum sunt crescuţi puii La Belle Rouge, crescuţi în acest sistem de circa 40 de ani, şi s-a inspirat în stabilirea felului în care poate structura acest proiect.

Agroland vrea ca în acest proiect să fie implicaţi 100 de fermieri, care să aibă 4-5.000 de păsări pe fiecare serie de nouă săptămăni. „Sunt ferme într-adevăr mici, iar gradul de interes a fost foarte mare. Între 50 şi 100 de fermieri şi-au declarat interesul ferm, dar nu am vrut să deschidem larg porţile“. Antreprenorul vrea să aplice mai întâi reţeta pe ferma de test; în plus, nici perioada de iarnă nu este foarte potrivită pentru ca puii să fie scoşi în exterior. În program vor fi incluşi fermieri din preajma reţelei Agroland, care acoperă întreaga ţară cu cele 200 de magazine. „La un moment dat va trebui să alegem noi dintre cei care şi-au declarat interesul, nu va trebui să căutăm noi parteneri.“ În această ecuaţie, Agroland pune la dispoziţie puii de o zi, furajele, asistenţa sanitar-veterinară, care în bani înseamnă în jur de 100.000 de lei pentru fiecare fermă. „Nu este o investiţie, ci vorbim de imo­bilizarea banilor în produse.“ Finan­ţarea, care pentru 100 de ferme se va plasa la circa 10 milioane de lei, este realizată din surse proprii, furnizori şi surse bancare, fiecare în proporţie de o treime. Iar pe fermieri îi va costa, conform calculelor lui Horia Cardoş, între 5.000 şi 8.000 de euro pentru o fermă cu un adăpost de circa 400 mp şi 2.500-3.000 mp teren în exterior. „Preferabil ar fi să fie fermieri care au deja adăposturile, terenul şi în aceste condiţii trebuie să le furnizăm doar echi­pa­mentul, care este asemănător cu cel din fermele industriale şi asigură hră­ni­rea, adăparea şi ventilaţia în adăpost. Echi­­pamentul îl asigurăm tot noi şi pu­tem să asigurăm şi o schemă de finan­ţare, să plătească chiar din venitul lor.“

Pentru început, compania va lucra doar cu partenerii care operează maga­zi­ne sub franciza Agroland, „pentru că vom face, cu siguranţă, mici greşeli până vom pune la punct tot procesul“. Profilul fermierului ar trebui să fie, în opinia antreprenorului, o familie tânără, fără experienţă: „Tot ce are nevoie să înveţe va afla de la noi. Nu vrem fermieri care să ne spună: «Lasă-mă, nu mă învăţa tu, că ştiu eu mai bine»„. În opinia timişoreanului, o astfel de fermă este foarte uşor de administrat, astfel încât o familie s-ar putea ocupa nu nu­mai de una, ci chiar de până la trei ferme de acest fel; „fiind semiau­to­ma­ti­zate, nu au nevoie să angajeze pe cineva“.

La un moment dat, estimează Car­doş, aceste proiecte vor deveni finan­ţabile prin proiecte europene, dar nu este dispus să mai aştepte şi preferă să investească propriii bani şi cei din credite. „Urmează şi alte dezvoltări, dincolo de cei 100 de fermieri, pentru că vrem să intrăm şi pe alte specii, nu numai pui de găină.“ Este vorba despre raţe, bibilici şi gâşte, iar popularea fermelor cu aceste tipuri de păsări ar urma să înceapă în 2015.

Antreprenorul a constatat că astfel de carne se vinde şi acum; „cred că aproape fiecare magazin al reţelei Agroland lucrează cu cel puţin un fermier care creşte 50-100 de păsări, le abatorizează de capul lui şi vinde în cercul de cunoştinţe“.

Nu numai consumatorii finali au dat semnale de interes, ci şi comercianţii. „Există un interes neascuns din partea tu­turor retailerilor mari de acest tip de pro­duse, nu numai de pui. Un produs cres­cut în România, la sat, în mod tradi­ţio­nal“, spune Rino Tizzanini, care este din aprilie directorul general al Agro­land. Italianul are o experienţă de peste 30 de ani în retail, iar în România a lucrat pentru retailerii Spar şi Interex. Dezvoltarea reţelei de magazine şi negocierile cu retailerii pentru Puiul Rustic sunt principalele preocupări ale lui Rino Tizzanini.

În plus, Horia Cardoş, care de la primul interviu acordat Business Magazin povestea despre interesul crescut al oamenilor pentru mâncarea sănătoasă, provenită de la animale care sunt crescute şi hrănite fără chimicale şi antibiotice, spune acum iar: „Cei care nu au acces la mâncare sănătoasă ar trebui să aibă; sunt terenuri nelucrate şi ferme abandonate“.

Agroland şi-a propus ca în al doilea an de activitate în noua ramură de business, în 2016, să ajungă la 1 milion de capete, ceea ce ar reprezenta 1% din piaţa de pasăre. „E un obiectiv deloc ambiţios, dar suntem convinşi că pe partea de organizare vom avea lucruri de învăţat şi de aceea nici nu vrem să ne propunem cifre mai mari. Logistic putem mult mai mult“.

Antreprenorul nu dă un reper pentru preţurile la raft, dar spune că există mici băcănii care vând cantităţi foarte mici din produse similare, la preţuri de 20-30 de lei. „Cu siguranţă ne înca­­drăm în intervalul acesta, poate spre limita de jos“.

Spre comparaţie, puiul cres­cut industrial are un preţ pe kilogram de circa 12 lei pe rafturile reţelelor de retail modern. Pentru moment Agro­land nu îşi propune să aibă propriul abator, pentru că această investiţie ar ridica mult preţul pro­duselor. În plus, în ţară sunt capa­cităţi nefolosite, iar firma plă­nuieşte să fo­losească abatoare exis­tente. Esti­mă­rile Agro­land spun că, în 3-5 ani, seg­mentul de piaţă câştigat de aceste produse poate ajunge la 5%. „Nu-i văd concurenţi pe actualii produ­că­tori de carne de pui, pentru că au alt gen de business, cu o presiune mare pe preţ.“

 

Spre 25 mil. euro cu ritm de creştere de 25% anual

Până la finalul lunii octombrie, vânzările Agroland pe 2014 au înregistrat o creştere de 27%, în condiţiile în care obiectivul stabilit era de 25%. Acesta este de fapt ritmul de creştere al companiei din ultimii ani, dar şi cel pe care îl ţinteşte pe viitor. Astfel, antreprenorul şi-a propus ca anul viitor să ajungă la 25 de milioane de euro, marja de profit fiind plasată la 4-5%.

”Am învăţat să ne stabilim ţinte ambiţioase şi apoi să ne batem capul ca să găsim soluţiile. În ultimii cinci ani a funcţionat, iar acum suntem şi mai bine pregătiţi să facem asta.“ Mai mult, în următorii trei ani cifra de afaceri ar urma să se dubleze, ajungând la 50 de milioane de euro. Anul acesta, cele mai rapide creşteri au fost înregistrate la produsele pentru grădină şi la cele pentru animale de companie, care reprezintă cumulat 15% din vânzări, iar în următorii 3-4 ani ar trebui să ajungă să deţină un sfert din rulajele Agroland.

”E un target foarte ambiţios, dar vrem să fim pe ambele categorii în top cinci.“ În trei ani însă probabil că vor fi în jur de 300 de magazine, preferaţi fiind partenerii deja existenţi, al căror număr a ajuns la 47.

 

Citiţi povestea Puiului Rustic în revista Business Magazin şi pe www.bmag.ro

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO