Trezoreria Statelor Unite se teme de o criza a investitiilor transfrontaliere si, in acelasi timp, de cresterea protectionismului. De aceea, institutia americana propune o abordare minimalista, si anume o reglementare voluntara a "celor mai bune practici". Insa, nici macar in cazul traderilor particulari succesul unei asemenea actiuni nu poate fi garantat, dat fiind faptul ca nimeni nu poate fi constrans sa adopte aceste practici.
Exista insa o solutie care ar putea fi mai plauzibila: transformarea activitatii acestor fonduri intr-o noua ramura a schimburilor comerciale globale si negocierea crearii unei piete intre tarile care detin astfel de fonduri si cele in care acestea urmeaza sa investeasca. In acest caz, cel care incalca acordul ar putea fi supus unor sanctiuni.
Problema fondurilor guvernamentale suverane a fost discutata la o recenta intalnire a ministrilor de finante din G7, grupul celor mai industrializate tari din lume, unde au fost invitati si reprezentantii statelor care detin astfel de fonduri. In urma discutiilor, G7 - Canada, Franta, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie, Rusia si Statele Unite - a emis un comunicat care precizeaza faptul ca, desi economiile statelor membre ale organizatiei au de beneficiat de pe urma fondurilor suverane, Fondul Monetar International si Banca Mondiala ar trebui sa practice o examinare mai atenta a structurii, transparentei si administrarii acestor fonduri.
Motivul principal al ingrijorarilor este faptul ca aceste fonduri sunt evaluate la 2-3.000 de miliarde de dolari, in urmatorii zece ani acestea putand ajunge pana la 10.000 de miliarde de dolari. La o asemenea valoare, "acestea ar putea forma adevaratul sistem financiar global", spune fostul sef al FMI, Kenneth Rogoff.
Cele mai importante fonduri de acest gen sunt detinute de tari precum China, Arabia Saudita, Rusia, Kuwait si Emiratele Arabe Unite, care nu se bucura de o imagine pozitiva in randul publicului larg din Europa si Statele Unite.
Desi fondurile guvernamentale au avut o contributie semnificativa la stabilitatea pietei globale, criticii sunt sceptici in ceea ce priveste continuitatea acestei actiuni pozitive, aducand in discutie achizitia de catre guvernul de la Beijing a 10% din actiunile fondului privat de investitii Blakstone Group. Aceasta actiune, spun acestia, va inaugura o noua directie in acest domeniu.
Mai mult, presedintele organismului de reglementare a pietei de capital din SUA (SEC), Christopher Cox, crede ca fondurile guvernamentale ar putea folosi informatii provenite de la serviciile de spionaj, ceea ce le-ar asigura superioritate fata de ceilalti actori ai pietei. Trezoreria Statelor Unite considera ca principiul care ar trebui respectat ar fi acela ca "investitiile acestor fonduri sa se ghideze doar dupa scopuri comerciale".
Totusi, exista un model care poate fi util si in aceasta situatie.
In perioada postbelica, sistemul comercial global a reusit sa manevreze o serie de conflicte politice.
De exemplu, se punea problema daca nu cumva barierele pe care Japonia le punea importurilor nu reprezinta altceva decat o tentativa de a controla piata mondiala de automobile.
Mai mult, se punea in discutie practica guvernului american de a acorda subventii substantiale fermierilor locali. Toate aceste probleme au fost solutionate prin intermediul unor acorduri, iar in momentul incalcarii acestora se putea recurge la sanctiuni drastice.
Gary Hufbauer, analist al Institutului de Economie Internationala din Washington, spune ca negocierile intre statele care detin fonduri guvernamentale suverane si principalii potentiali beneficiari ai acestor fonduri - Statele Unite si Uniunea Europeana - ar trebui sa se desfasoare sub auspicii neutre, pentru a nu da impresia ca acestia din urma dicteaza termenii acordurilor.
Totusi, negocierile nu vor fi deloc simple. De exemplu, acum aproape zece ani, Statele Unite si Uniunea Europeana nu au putut ajunge la un acord in ceea ce priveste investitiile, desi la acea data in ecuatie erau implicate subiecte mult mai putin incendiare. Mai mult, China si tarile din Orientul Mijlociu ar putea aduce in discutie subiecte care sa creeze animozitati chiar in randul statelor vestice, iar companiile de servicii financiare, care consiliaza statele ce detin fonduri suverane, ar putea face lobby impotriva introducerii oricaror restrictii.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
