Pandemia de COVID-19 a generat o cerere foarte mare de cereale atât din piaţa internă, cât şi piaţa exernă, România fiind unul dintre principalii exportatori din UE, alături de Franţa, însă, post-criză există riscul ca această cerere să se diminueze, iar preţurile să scadă, arată un studiu realizat de ING Bank, sucursala de la Bucureşti a bănci cu acelaşi nume.
„Cererea mare din această perioadă este foarte posibil să fie determinată şi de îngrijoarea mai multor ţări de a-şi asigura stocuri în avans, datorită crizei. Nu se ştie exact cum vor reacţiona pieţele, dar câteva semne pozitive în sustinerea pretului sunt: reînceperea activităţilor în China, contingentarea exportului în Rusia. (…) Totuşi, există riscul scăderii cererii sau preţurilor în perioada post-criză”, a spus Marius Gavrea, business strategy lead Agri Financing Products Mid Corporate Banking în cadrul ING Bank.
Studiul are la bază discuţii cu fermieri mici şi mari, clienţi ai bănci, dar şi informaţii obţinute de la organizaţii de producători sau traderi de inputuri agricole ori de cereale.
Preţul grâului a fost destul de volatile în acestă perioadă, dar a mai urcat şi s-a stabilizat în jurul valorii de 190-196 euro/t pe Matif, susţinut de cererea mare din China şi din Orientul Mijlociu. Aceasta s-a reflectat mult şi în preţurile din România, unde preţul FOB Constanta a ajuns la 195-198 euro/t la finalul lunii martie.
Preţul porumbului a variat între 145 – 165 euro/t în perioada octombrie 2019-martie 2020, în România. Acest lucru s-a dotorat faptului că a fost o producţie bună în 2019, s-au putut onora comezile, iar cumpărătorii tradiţionali, Spania sau Olanda, au continuat să aibă cerere având nevoie de ele, în mare, în furajarea animalelor.
Alte riscuri ce ar putea urma după această criză sunt reducerea capacităţii de aprovizioare cu materii prime pentru înfiinţarea şi întreţinerea culturilor pentru campania ce începe în luna august 2020, deficitul de forţă de muncă din cauza îmbolnăvirilor şi/sau carantinei ori încetinirea logisticii, având în vedere măsurile de securitate.
Totuşi, societăţile comerciale care activează în acest sector sunt în general înfiinţate în anii ’90 şi au mai făcut faţă unor crize economice severe, globale sau sectoriale (inflaţia din anii ‘96-98, criza financiară din 2008, seceta din 2012). Totodată, au o capitalizare bună, având în vederea vechimea în business, faptul că ultimele 2-3 campanii Agricole au fost foarte bune, iar mulţi fermieri sunt dotaţi cu echipamentele necesare desfăşurării în bune condiţii a activităţilor.
„Putem fi optimişti în ceea ce priveşte modul în care sectorul producţiei vegetale va depăşi această criză”, a menţionat Marius Gavrea.
