IMM-urile ar putea accesa de la bănci linii de finanţare pentru capital de lucru de maximum 5 milioane de lei pe o perioadă de doi ani, creditele fiind garantate în proporţie de 50% de către stat, în cadrul unui program pe trei ani cu un plafon de garantare de până la 2 miliarde de lei.
Garanţia va fi de maximum 50% din valoarea finanţării, exceptând dobânzile, comisioanele şi spezele bancare, acordată de Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM), iar creditul poate fi atras pe o perioadă de doi ani, cu posibilitatea de prelungire pe încă un an, în vederea rambursării liniei de credit, şi poate fi utilizat doar pentru finanţarea capitalului de lucru, potrivit unui proiect de ordonanţă de urgenţă publicat de Ministerul Finanţelor Publice (MFP).
„Programul de garantare a creditelor pentru întreprinderile mici şi mijlocii reprezintă un program multianual de încurajare şi de stimulare a dezvoltării întreprinderilor mici şi întreprinderilor mijlocii, disponibil pe trei ani de la intrarea în vigoare a normelor de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă“, se spune în proiectul actului normativ.
Nu sunt eligibile pentru acest program IMM-urile care activează în intermedieri financiare şi asigurări, tranzacţii imobiliare, activităţi de jocuri de noroc şi pariuri, producţie sau comercializare de armament, muniţii, explozibili, tutun, alcool, substanţe aflate sub control naţional, plante, substanţe şi preparate stupefiante şi psihotrope, activităţi de închiriere şi leasing, activităţi de investigare şi protecţie. „Programul ţinteşte IMM-urile care au un business sustenabil şi a căror activitate are un efect multiplicator mai mare în economia reală. Mecanismul programului este similar cu cel al programului Prima casă“, se precizează în nota de fundamentare a documentului.
Sursa de plată a garanţiilor acordate de FNGCIMM pentru creditele obţinute de IMM-urile eligibile este Fondul de risc pentru întreprinderi mici şi mijlocii. „Pentru acoperirea riscurilor rezultate din acordarea garanţiilor în cadrul programului, precum şi pentru finanţarea anuală a capitalului se constituie Fondul de risc pentru întreprinderi mici şi mijlocii. De la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, sumele existente în Fondul de risc pentru Programul Mihail Kogălniceanu pentru întreprinderi mici şi mijlocii se transferă în fondul de risc constituit conform prezentei ordonanţe de urgenţă, care funcţionează ca fond de risc unic pentru ambele programe“, se menţionează în proiect.
Sursele fondului de risc sunt comisionul de risc încasat de la beneficiarii celor două programe de garantare, sumele recuperate de ANAF în contul valorii de executare a garanţiilor plătite de către Ministerul Finanţelor Publice, obligaţiile fiscale accesorii la nivelul celor prevăzute pentru neplata în termen a obligaţiilor fiscale, aplicate creanţelor rezultate din plata garanţiilor în cadrul programelor, calculate şi recuperate ANAF şi dobânzile bonificate la disponibilul fondului de risc în cadrul programelor.
Dacă disponibilul fondului de risc nu acoperă valoarea de executare a garanţiilor, acesta se alimentează de la bugetul de stat prin alocaţiile bugetare anuale pe perioada 2013-2018 prin bugetul Ministerului Finanţelor Publice.
Întrucât garanţia acoperă maxim 50% din valoarea finanţării, beneficiarul are obligaţia să constituie în favoarea MFP o ipotecă mobiliară asupra soldurilor creditoare ale tuturor conturilor deschise la instituţia de credit finanţatoare, valabilă până la stingerea creanţelor datorate de acesta în baza contractului de garantare, în limita liniei de credit contractate.
MFP va elabora şi va trimite Guvernului pentru aprobare normele metodologice de aplicare a ordonanţei de urgenţă, în maxim 30 de zile de la data intrării în vigoare a acesteia.
„Cumulând la nivel naţional iniţiativele economice ale unui număr însemnat de IMM, efectul înregistrat poate fi deosebit de important, exprimat printr-o contribuţie cât mai semnificativă la creşterea produsului intern brut şi a consumului, precum şi la creşterea numărului de persoane angajate şi implicit la reducerea şomajului, cu efecte benefice asupra întregii economii naţionale“, se spune în nota de fundamentare în ceea ce priveşte impactul macroeconomic al programului.
Referitor la impactul financiar asupra bugetului general consolidat, se menţionează că, la momentul acordării, garanţiile care vor fi emise în cadrul programului nu reprezintă plăţi din bugetul de stat, ci determină exclusiv majorarea datoriei publice. Suma reprezentând valoarea de executare a garanţiilor care nu au fost recuperate în cursul aceluiaşi an are impact asupra bugetului anului în care acestea se execută.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 08.10.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
