ZF 24

Situaţia economică din 2020: De ce nu am crede totuşi în cifrele guvernului şi le considerăm bune pe cele ale FMI?

Autor: Iulian Anghel

22.04.2020, 16:17 2502

Economiştii români sunt, mulţi dintre ei, sceptici când vine vorba despre cifrele prezentate de guvern privind creşterea economică şi de­ficitul bugetar: minus 1,9%, respectiv minus 6,7% din PIB pentru 2020. „Am crede mai degrabă în prognoza FMI (scădere economică de 5% în 2020)“.

Săptămâna trecută, FMI a făcut public un scenariu de sfârşit de lume: suntem contemporanii celei mai mare contracţii economice de la Marea Depresiune încoace. Şi, pentru ca acest „colaps generalizat“ să aibă un nume, FMI i-a spus acestei crize „Marea Închidere“.

Totuşi, la finalul lui februarie, cu două zile înainte ca Italia să decreteze starea de urgenţă (urmată, în următoarele două-trei săptămâni, de aproape întreaga Europă), Kristalina Georgieva, şefa FMI, nu vedea în această pandemie decât un pericol marginal: va tăia din creşterea economică mondială 0,1%, spunea ea.

Acum FMI vede pentru România o scădere economică de 5% în acest an, în vreme ce Banca Mondială merge pe un avans insignifiant, de 0,3%, dar, totuşi, un avans. Poate că instrumentele de măsurat ale celor două instituţii sunt diferite, dar pacientul este, totuşi, acelaşi. De unde această diferenţă uriaşă?

În 2017, prognoza de primăvară a FMI indica, pentru România, o creştere economică de 4,2%. Prognoza de toamnă a majorat această creştere la 5,5%, iar economia a crescut, în final, cu 7,1%, deci cu 1,6 puncte peste previziunile Fondului. În 2018, prognoza de primăvară a instituţiei a fost de plus 5,1% creştere pentru România, prognoză coborâtă, şase luni la târziu, la 4%, pentru ca avansul final să fie de 4,4%. Iar anul trecut prognoza de primăvară a FMI anticipa o creştere de 3,1%. Prognoza de toamnă a fost, în sfârşit, cea reală, 4% (4,1%, oficial).

Economistul Dragoş Cabat subli­niază această tiranie a previ­ziunilor: într-o situaţie atât de volatilă, aprecierile nu pot fi decât volatile.

„Ministrul român al finanţelor a făcut ce se putea face într-o asemenea situaţie: a oferit o estimare (de creştere economică şi de deficit fiscal – n. red.), aşa cum fac şi Comisia Europeană şi FMI, cum fac toţi într-o astfel de situaţie, plecând de la câteva elemente şi încercând să ajungă la un întreg.“ Şi, mai spune Cabat: Estimări foarte apropiate de realitate sunt greu de făcut, pentru că nimeni nu ştie ce se petrece de azi pe mâine, darămite de azi până la final de an.

Dar date complet diferite asupra unuia şi aceluiaşi obiect de analiză nu înregistrăm doar la FMI şi Banca Mondială, ci şi la instituţiile de credit.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO