ZF 24

Şcolile private, faţă în faţă cu cel mai dur test de până acum. Ce soluţii propun pentru a continua să funcţioneze. „Am fost lăsaţi să murim singuri, fără sprijin, fără finanţare, fără salarii şi fără bani pentru chirii.“

În România sunt 1.560 de unităţi particulare de învăţământ, dintre care 46% sunt la nivel preşcolar, adică grădiniţe şi creşe, 14% sunt instituţii de învăţământ primar şi 11% sunt instituţii de învăţământ liceal.

În România sunt 1.560 de unităţi particulare de învăţământ, dintre care 46% sunt la nivel preşcolar, adică grădiniţe şi creşe, 14% sunt instituţii de învăţământ primar şi 11% sunt instituţii de învăţământ liceal.

Autor: Ramona Cornea

07.05.2020, 18:15 1158

Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat săptămâna trecută că şcolile, grădiniţele şi creşele nu vor se vor mai redeschide până în toamnă.

Până la încheierea acestui an şcolar, elevii vor continua cursurile online. În aceste condiţii, instituţiile private de învăţământ, în special grădiniţele, spun că sunt în pericol de a da faliment şi cer sprijin financiar de la autorităţi pentru a supravieţui până în septembrie.

„Impactul este unul dezastruos. Unităţile de învăţământ private sunt un soi de iniţiative private naţionalizate de statul român care, prin însăşi Legea Educaţiei Naţionale, nu face nicio distincţie între cele două forme de finanţare: de la bugetul de stat sau din bani privaţi. Obligaţii avem cu nemiluita, dar drepturi nu avem decât unul singur: acela de a plăti taxe şi impozite“, spune Gabriela Osborn, directorul grădiniţei Little Oaks Aca­demy. Ea afirmă că inspectorii şcolari spun că nu există şi nu ar trebui să existe nicio diferenţă între stat şi privat, însă acum şcolile şi grădiniţele private nu sunt sprijinite de stat la fel ca cele publice.  Grădiniţele private nu vor să redeschidă unităţile dacă specialiştii spun că prezintă un risc major pentru copii, familiile lor şi pentru salariaţi, însă au nevoie de finanţare pentru a putea trece de această perioadă.

„Suntem însă, sub Legea Educaţiei Naţionale, unităţi de interes public. Cu toate acestea, am fost lăsaţi să murim singuri, fără sprijin, fără finanţare, fără salarii şi fără bani pentru chirii“, adaugă directorul Little Oaks Academy.

Pentru a putea să treacă peste această pe­rioadă de criză, reprezentantul grădiniţei private crede că statul ar trebui să deconteze cheltuielile cu taxele la salarii şi cheltuielile cu spaţiul pe toată perioada în care va avea unităţile închise, dar şi elaborarea unei proceduri pe care să se poată baza şi când restricţiile şi interdicţia de a deschide vor reveni. „Avem nevoie de o lege scrisă pentru noi, cei din privat, pentru nevoile noastre reale, nu vrem să mai continuăm fară un cadru legal care să ne pună la adăpost activitatea, atâta timp cât funcţionăm sub o autorizaţie ministerială care ne încadrează în rândul unităţilor de interes public, nonprofit. Suntem sau nu suntem de interes public? Dacă da, ministerul trebuie să pună semnul egal între noi şi stat. Dacă nu, să ne lase să ne bucurăm de autonomia pe care ar trebui să o avem în realitate,  nu doar pe hârtie“, concluzio­nează Gabriela Osborn.

Grupul de instituţii private de învăţământ Ioanid afirmă că peste 30% dintre contractele educaţionale încheiate de părinţi cu grădiniţele au fost reziliate în această perioadă când şcolile rămân închise din cauza pandemiei de COVID-19.

„Dacă la şcoală şi liceu impactul nu este unul atât de puternic, întrucât am reuşit să mutăm peste 85% din procesul de predare în online, motiv pentru care am putut să continuăm să furnizam servicii educaţionale, cu ajutorul aplicaţiilor Kinderpedia sau Google Classroom, nu acelaşi lucru îl putem spune şi despre mediul preşcolar. Aici, impactul economic a fost unul foarte mare, întrucât peste 30% dintre părinţi au decis să rezilieze contractele încheiate cu instituţia“, a spus pentru ZF Anca Biriş, fondatoarea IOANID – Grădiniţă, Şcoală şi Liceu.

În ceea ce priveşte sprijinul din partea statului, ea spune să că momentan nu există alte măsuri în afară de plata şomajului tehnic.

„Momentan, în afara de şomajul tehnic, nu există măsuri concrete de a sprijini unităţile particulare, deşi acestea ar putea să îşi reia activitatea, întrucât pot implementa măsuri eficiente de siguranţă, cum ar fi formarea unor grupe de maximum 10 copii, desfăşurarea activităţilor în aer liber, dezinfectarea spatiilor de lucru de cel puţin 2 ori pe zi, limitarea accesului persoanelor străine“, mai spune Biriş.

Fondatoarea grupului de unităţi de învăţământ Ioanid spune că autorităţile ar putea redeschide şcolile şi grădiniţele private sau, în caz contrar, să ia măsuri de sprijin financiar.

„Noi sperăm să fie întocmite detaliile unui plan de redeschidere a unităţilor private, în anumite condiţii, de maximă siguranţă pentru copii. În caz contrar, având în vedere că s-au luat măsuri de susţinere financiară a instituţiilor de învăţământ de stat, s-ar putea decide şi unele favorabile şi unităţilor particulare“, adaugă Anca Biriş.

Cătălina Gardescu, manager of Admissions & External Relations în cadrul American International School of Bucharest, spune că solicitările de reduceri şi returnări de taxe şcolare s-au înmulţit de când autorităţile au anunţat că nu se vor mai redeschide şcolile. Părinţilor le este este din ce în ce mai greu să susţină educaţia privată, spune ea.

„Fie că sunt angajaţi ai unor companii multinaţionale care acum îşi revizuiesc pachetele de beneficii sau salariale, fie că sunt antreprenori în Romania, tuturor le este foarte greu. Menţinem un echilibru destul de fragil între ajutorarea părinţilor prin termene de plata întârziate şi planuri de rate şi asigurarea continuării învăţământului la distanta în acest an cu implicarea unui colectiv didactic aflat pe trei continente“.

American International School of Bucharest crede că este în primul rând nevoie de instrucţiuni clare din partea departamentelor de sănătate publică în ceea ce priveşte modul în care şcolile se pot pregăti pentru primirea elevilor în noua lume COVID 19.

„De asemenea, credem că este foarte important că, în măsură în care este posibil, că autorităţile să ia în calcul deschiderea instituţiilor de învăţământ private în funcţie de ceea ce acestea pot oferi. Instituţiile private au un număr redus de elevi, pot face mai uşor adaptări pentru a proteja sănătatea elevilor.

Asociaţia Şcolilor Particulare din România (ASP) afirmă că deşi decizia autorităţilor de a nu mai deschide şcolile până în septembrie este de înţeles, ea pune în pericol supravieţuirea unităţilor de învăţământ particulare.

„Decizia de a nu deschide activitatea acestor instituţii, deşi este complet de înţeles de noi toţi pentru că nu îşi asumă nimeni să pună în pericol sănătatea copiilor şi a părinţilor, pune în pericol existenţa sau supravieţuirea noastră până în septembrie. În încercarea noastră de comunicare cu autorităţile se încearcă identificarea unor soluţii pentru a nu se ajunge la dispariţia a unui procent destul de mare din unităţile de învăţământ particulare. Între 30% - 50% dintre grădiniţele private sunt acum în pericol“, a declarat pentru ZF Adina Stoenescu, reprezentanta Asociaţiei Şcolilor Particulare.

Ea spune că reprezentanţii unităţilor de învăţământ particulare şi reprezentanţii Ministerului Educaţiei discută cu privire la soluţiile necesare pentru sprijinirea învăţământului privat.

„Se caută soluţii uşor de implementat şi care să asigure supravieţuirea pe perioada suspendării cursurilor. Orice sprijin din partea statului ar putea fi un real ajutor în momentul de faţă. Cred că autorităţile statului înţeleg impactul pe care l-ar avea acest lucru asupra sistemului de învăţământ public“, afirmă reprezentanta Asociaţiei Şcolilor Particulare.

Una dintre măsurile propuse este de acordarea unei subvenţii pentru unităţile de învăţământ particulare.

„Depinde de managementul fiecărei instituţii de învăţământ la ce foloseşte subvenţia respectivă. Poate fi pentru plata chiriilor, pentru salarii, pentru ce au ei nevoie. Este clar că o subvenţie de la stat nu poate înlocui nivelul încasărilor din taxele de şcolarizare, dar poate să asigure măcar un minimum pentru a supravieţui. În discuţia cu autorităţile s-au luat în discuţie mai multe variante, nu doar susţinerea pentru plata chiriilor. Este mai importantă sprijinirea plăţilor salariilor decât a chiriilor“, spune Adina Stoenescu

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO