Banca Naţională a hotărât suspendarea dreptului de vot pentru 57% din acţiunile Băncii Carpatica (BCC) controlate de omul de afaceri Ilie Carabulea din Sibiu şi de unul dintre partenerii de afaceri ai acestuia, Corneliu Tănase, şi le-a interzis acestora să mai cumpere acţiuni ale băncii.
Suspendarea dreptului de vot al unor acţionari este o procedură în premieră pe piaţa bancară locală, adoptată de consiliul de administraţie al BNR pe baza noii legislaţii în vigoare. Este o decizie care vizează exclusiv calitatea şi reputaţia acţionarilor şi nu situaţia băncii, care altminteri se încadrează pe deplin în parametrii de prudenţialitate ceruţi de BNR.
BNR şi-a motivat decizia prin „neîndeplinirea de către dl Ilie Carabulea a criteriului de reputaţie, din perspectiva integrităţii (...) prin aceea că: (a) domnul Ilie Carabulea a suferit o condamnare pentru dare de mită (...) şi (b) domnul Ilie Carabulea este cercetat penal, în stare de arest, de către Direcţia Naţională Anticorupţie pentru săvârşirea infracţiunilor de dare de mită, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi instigare la abuz în serviciu (...)“, se arată în raportul publicat pe bursă de către conducerea băncii.
Alături de Ilie Carabulea, BNR i-a suspendat drepturile de vot şi lui Corneliu Tănase, după ce a decis că cei doi au acţionat în mod concertat, după ce a analizat comportamentul acestora în ultimii trei ani, inclusiv ultimul demers de convocare a AGA pentru schimbarea conducerii. Ilie Carabulea controlează direct 41,29% din acţiunile Carpatica şi indirect 4,1% din acţiuni, prin intermediul Atlassib SRL şi Safa SRL. Corneliu Tănase deţine direct 11,22% din acţiunile Carpatica şi indirect 0,44% prin Atlassib SRL şi Safa SRL. Astfel, acţiunile cu drept de vot suspendat reprezintă circa 57% din capitalul băncii.
Carabulea şi Tănase au posibilitatea să-şi vândă acţiunile Carpatica, suspendarea dreptului de vot neafectându-le şi dreptul de proprietate. Participaţiile lor valorează pe bursă aproape 26 de milioane de euro, capitalizarea totală a băncii fiind de 45,3 milioane de euro.
Carpatica rămăsese cea mai importantă instituţie de credit cu capital majoritar privat românesc, după ce la Banca Transilvania acţionarii străini au trecut de 50% în urma tranzacţiilor de pe bursă.
Carpatica are două opţiuni: fuziunea cu altă bancă sau majorarea capitalului prin ofertă pe bursă
În prezent, la nivelul conducerii Carpatica ar fi în discuţie două scenarii de bază agreate şi de BNR, respectiv fuziunea cu o altă bancă sau o majorare de capital derulată prin intermediul bursei în care Carabulea şi Tănase nu ar avea drept de preemţiune, iar participaţiile lor ar urma să fie astfel diluate.
Surse bancare afirmă că în prezent ambele variante au şanse, rămânând ca acţionarii minoritari să decidă inclusiv în funcţie de pretenţiile partenerului de fuziune cu care au avut loc discuţii.
O eventuală majorare de capital prin bursă ar putea beneficia de curentul favorabil creat pe piaţă după ofertele derulate anul trecut şi ar putea reprezenta inclusiv o soluţie pentru păstrarea unei majorităţi româneşti în acţionariat prin atragerea investitorilor de retail.
Ilie Carabulea a fost arestat preventiv la finalul lunii ianuarie pentru fapte de corupţie, într-un dosar în care au mai fost reţinuţi şi foşti oficiali ai Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF). În aprilie 2012, Carabulea a fost condamnat definitiv la 18 luni de închisoare, dar a fost eliberat condiţionat în octombrie 2012.
La Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor (AGEA), planificată pe 10 aprilie 2014, conducerea băncii îşi va prezenta planurile pentru viitor şi va solicita mandatele necesare de la acţionari pentru a implementa soluţiile de dezvoltare care vor fi susţinute de acţionari, potrivit unui comunicat al managementului Carpatica.
„Cred cu maximă convingere că, având sprijinul acţionarilor, banca va reuşi să se plaseze într-o poziţie mai bună pentru a-şi atinge obiectivele de business: de a fi o bancă de încredere, sigură şi cu servicii orientate către client“, a declarat Johan Gabriels, CEO al Carpatica.
În consiliul de supraveghere al băncii a intrat săptămâna aceasta Ionuţ Pătrăhău, fost director general adjunct al Băncii Transilvania. Surse bancare îl creditează cu şanse pentru a deveni preşedinte al consiliului.
Principalii acţionari minoritari sunt doi investitori italieni
Viitorul băncii depinde în acest moment de minoritari, aceştia având acum puterea să ia decizii în AGA în măsura în care se va contura un curent dominant.
În prezent, niciun alt acţionar în afară de Carabulea şi Tănase nu mai deţine un pachet semnificativ de peste 10% din capitalul băncii. Din datele publicate pe site-ul băncii reiese însă că 28% din acţiuni sunt deţinute de investitori străini, care devin astfel decidenţi în AGA, având în vedere că doar 43% din acţiuni mai au drept de vot. Cei mai mari acţionari minoritari sunt doi investitori italieni, Lucio Olivo şi Antonio Olivo, care deţineau, la finalul lui 2012, 10,56% din acţiunile Carpatica, potrivit raportului anual al băncii. Cei doi italieni au fost de la început în acţionariatul băncii alături de Carabulea.
Carabulea nu renunţă la bancă şi se arată hotărât să lupte cu managementul
Ilie Carabulea a obţinut miercuri de la Tribunalul Bucureşti înlocuirea regimului de arest preventiv cu arestul la domiciliu într-un caz de corupţie în care au mai fost arestaţi preventiv Marian Mîrzac, membru în consiliul ASF şi fost director general al Carpatica Asig, şi Dan Radu Ruşanu, până de curând preşedinte al ASF.
Carabulea face tot posibilul pentru a împiedica discutarea în AGA a proiectului de fuziune propus de directorat. Surse de pe piaţă afirmă că omul de afaceri ar putea încerca să-şi doneze acţiunile unor rude pentru a păstra controlul asupra deciziilor privind banca. Într-o asemenea situaţie ar rămâne ca BNR să demonstreze din nou existenţa unei acţiuni concertate la nivelul unui grup de acţionari. Este de urmărit cum vor evolua lucrurile până pe data de 10 aprilie, când este programată o Adunare Generală Extraordinară a Acţionarilor hotărâtoare pentru viitorul băncii.
AGA a fost convocată la solicitarea lui Carabulea şi Tănase, care vor să schimbe conducerea băncii, atât consiliul de supraveghere cât şi directoratul, prin reducerea numărului de membri de la 5 la 3 şi evaluarea activităţii pe 2013 a fiecărui membru în parte. Directoratul băncii a adăugat un punct pe ordinea de zi prin care cere împuternicirea din partea acţionarilor ca să discute o eventuală fuziune. Carabulea a reacţionat dur la această iniţiativă a directoratului.
„Ţinem să vă atenţionăm că noi nu am solicitat, nu am acceptat, şi nu am fost şi nu suntem de acord cu înscrierea pct. 5 pe ordinea de zi a Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor din data de 10 aprilie 2014, formulat astfel: «împuternicirea Directoratului băncii pentru a analiza şi identifica eventualele oportunităţi de dezvoltare a băncii, prin realizarea unei fuziuni şi în cazul în care există o astfel de oportunitate pentru a întocmi proiectul de fuziune care va fi supus spre aprobare Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor»“, se arată în scrisoarea trimisă de Carabulea directoratului băncii, care a fost publicată pe bursă.
Un conflict care are ca miză administrarea unor active de 4 miliarde de lei
Carabulea se opune unei iniţiative care ar duce la pierderea controlului său asupra băncii, deşi în ultimii ani se declara interesat de găsirea unui investitor strategic.
Pe fondul disensiunilor sale cu directoratul, Johan Gabriels, belgianul care a fost numit în urmă cu un an în funcţia de CEO al Carpatica, ar fi vrut să-şi dea demisia în februarie, dar BNR l-ar fi convins să rămână împreună cu ceilalţi membri ai managementului pentru ca banca să nu intre din nou în criză, potrivit unor surse din piaţă.
Principala preocupare a BNR este să se asigure că Banca Carpatica are un acţionariat majoritar şi o echipă de conducere ale căror acţiuni să nu pună în pericol banii deponenţilor.
Gabriels este un bancher cu experienţă internaţională în domeniul de corporate finance şi guvernanţă corporativă. El a condus operaţiunile din România ale RBS din septembrie 2009 până în mai 2012. Aducerea lui la conducerea Carpatica a reprezentat o adevărată lovitură de imagine şi a fost percepută pozitiv şi pe bursă, unde acţiunile băncii au crescut anul trecut cu 72%.
Sub conducerea lui Gabriels, profitul net al băncii a crescut cu 77%, la 38 mil. lei, iar veniturile operaţionale au urcat cu 12%, la 217 milioane de lei. De asemenea, portofoliul de credite al băncii a crescut cu 4%, la 1,226 miliarde de lei, iar depozitele au urcat cu 12%, la 2,82 miliarde de lei. Activele totale ale băncii însumau la finalul anului trecut 4,06 miliarde de lei (900 milioane de euro), plasând-o pe locul 20 în topul băncilor locale.
„Banca Carpatica are una dintre cele mai bune rate de lichiditate de pe piaţă. Faptul că este listată la bursă o face să fie şi una dintre cele mai transparente bănci din România. Toate acestea, împreună cu o echipă de management profesionistă şi dedicată, ar trebui să constituie un motiv suficient de puternic pentru care clienţii actuali şi potenţiali să apeleze cu încredere la serviciile noastre“, a declarat ieri Gabriels.
Johan Gabriels, CEO al Băncii Carpatica: Cred cu maximă convingere că, având sprijinul acţionarilor, banca va reuşi să se plaseze într-o poziţie mai bună pentru a-şi atinge obiectivele de business: de a fi o bancă de încredere, sigură şi cu servicii orientate către client.
Carabulea a controlat banca cu mână de fier şi n-a ajuns la niciun acord cu potenţialii investitori care şi-au arătat interesul
Banca Carpatica a fost înfiinţată în 1999 de un grup de investitori români şi italieni, Ilie Carabulea fiind de la început principalul acţionar al băncii. În 2000, banca a fost listată pe piaţa RASDAQ, iar din 2004 acţiunile au fost listate pe Bursa de Valori Bucureşti.
Încă de la început, banca a încercat să imite modelul de dezvoltare al Băncii Transilvania, realizând majorări de capital an de an prin capitalizarea profiturilor. Spre deosebire de Transilvania, care a atras încă din 2001 în acţionariat BERD şi a adus la conducere un bancher străin (Robert Rekkers), la Carpatica Ilie Carabulea a preferat să păstreze controlul, astfel că dezvoltarea a fost mult mai lentă, fiind susţinută de acelaşi grup de acţionari-fondatori.
Criza financiară din 2008, care a lovit puternic sistemul bancar românesc, a făcut ca banca din Sibiu să se clatine, iar BNR le-a cerut acţionarilor să o capitalizeze în mai multe rânduri. Astfel, într-o perioadă de trei ani, banca a strâns de la acţionari 123 mil. lei prin patru majorări de capital succesive, mai mult de jumătate din această sumă fiind aportul lui Carabulea, care a răspuns de fiecare dată prompt solicitărilor BNR. Aporturile de capital au fost necesare ca să acopere pierderile băncii, care s-au ridicat la 154 mil. lei doar în 2010, în condiţiile în care raportul creditelor neperformante în total portofoliu depăşise 50%.
Între timp, banca a depăşit problemele financiare datorită programului de restructurare aplicat de fostul CEO Nicolae Surdu, dar şi cu sprijinul BNR, care i-a monitorizat atent evoluţia în ultimii ani.
De-a lungul timpului, Carabulea şi-a declarat de mai multe ori intenţia de a căuta un investitor puternic căruia să-i cedeze o parte din control. În aprilie 2010, ungurii de la OTP au fost interesaţi să preia banca, dar Carabulea i-a refuzat. În octombrie 2011, fondul de private equity AnaCap a avut discuţii avansate cu proprietarul Carpatica pentru a prelua un pachet semnificativ de acţiuni în schimbul unei injecţii de capital, dar Carabulea nu s-a înţeles nici cu acesta.
În ultimii patru ani, acţiunile băncii Carpatica s-au tranzacţionat pe bursă sub valoarea nominală de 0,1 lei, astfel că, teoretic, acţionarii care au investit în bancă încă de la început nu şi-ar recupera în întregime banii investiţi. Ieri, preţul acţiunilor era de 0,064 lei, iar capitalizarea era puţin peste 200 mil. lei (44,6 mil. euro). Spre comparaţie, la finalul lui 2004 banca avea o capitalizare de 439 mil. lei.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 14.03.2014
