ZF 24

România va avea trei autostrăzi mai lungi de 100 kilometri: de mâine se circulă pe o autostradă continuă de 115 km între Sibiu şi Deva

Tronsonul al treilea al autostrăzii Orăştie - Sibiu, între localităţile Sălişte şi Cunţa, va cuprinde şi un viaduct. Mediafax Foto

Tronsonul al treilea al autostrăzii Orăştie - Sibiu, între localităţile Sălişte şi Cunţa, va cuprinde şi un viaduct. Mediafax Foto

Autor: Andreea Neferu

13.11.2014, 00:07 8251

„Deschiderea circulaţiei rutiere pe lotul al treilea al autostrăzii Orăştie - Sibiu va avea loc în data de 14 noiembrie 2014“, susţine CNADNR. Inaugurarea şoselei are loc cu două zile înainte de alegerile prezidenţiale.

Având în vedere că în 2012 şi 2013 CNADNR a mai deschis circulaţia pe tronsoanele de autostrăzi Deva-Orăştie (32,5 kilometri), Orăştie - Sibiu, loturile 1, 2 şi 4 (în total 60 de kilometri), începând de mâine şoferii vor avea la dispoziţie o autostradă continuă între Deva şi Sibiu (aproape 115 kilometri), cu o lungime similară autostrăzii Bucureşti-Piteşti.

Practic, de mâine România va avea trei autostrăzi cu o lungime mai mare de 100 de kilometri: Bucureşti - Piteşti ( 116 kilometri), Bucureşti - Constanţa (203 kilometri) şi Deva - Sibiu (115 kilometri).

Construcţia celui de-al treilea lot al autostrăzii Orăştie - Sibiu a început în 2011, iar iniţial tronsonul trebuia finalizat în primăvara anului trecut.

Din cauza unor alunecări de teren însă, termenul de inaugurare a acestei şosele a fost întârziat.

Constructorul lotului al treilea al autostrăzii Orăştie - Sibiu este firma italiană Impregilo, valoarea contractului fiind de 138 de milioane de euro.

Aceasta este primul tronson de autostradă deschis circulaţiei anul acesta, până la finalul lui 2014 CNADNR asumându-şi însă să mai inaugureze primul lot (22,2 kilometri) al autostrăzii Nădlac - Arad, respectiv o porţiune de 6 kilometri din lotul al doilea al autostrăzii Nădlac - Arad, precum şi alţi 6 kilometri din lotul al doilea al autostrăzii Timişoara - Lugoj.

CNADNR a plătit 4,3 miliarde de euro pentru proiecte de autostrăzi în perioada 2008-2014, iar în acelaşi interval reţeaua locală de şosele de mare viteză s-a mărit cu doar 373 de kilometri, numărând în prezent 644 de kilometri, potrivit unei analize anterioare a ZF pe baza informaţiilor transmise de compania de drumuri. Cele mai mari plăţi au fost realizate în 2013, în jur de 941 de milioane de euro, an în care s-au inaugurat 107 kilometri de autostrăzi. Pe de altă parte, cele mai mici plăţi au fost făcute de CNADNR anul acesta, doar 228 de milioane de euro în primele nouă luni ale anului, în condiţiile în care alocările bugetare pentru întreg anul 2014 se ridică la 500 mil. euro.

Dacă până anul acesta miza construcţiei de autostrăzi era una destul de mare, statul anunţând chiar în urmă cu un an planuri privind câteva mii de kilometri de autostrăzi, în prezent, odată cu prezentarea primei versiuni a Master Planului General de Transport, documentul cu propunerile privind priorităţile României în materie de infrastructură de transport până în 2030, drumurile expres au luat locul autostrăzilor. Fiind cu 30% mai ieftine decât autostrăzile, drumurile expres au devenit „piatra de temelie“ a sistemului rutier naţional în următorii ani. Master Planul General de Transport propune ca până în 2030 să mai fie construiţi 656 de kilometri de autostrăzi, pe lângă cei circa 700 de kilometri pe care România îi va avea până la finalul anului, la care se vor adăuga 2.226 de kilometri de drumuri expres. Construirea de autostrăzi şi drumuri expres are prevăzute pe hârtie 16 miliarde de euro în perioada 2014-2030.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO