„Şomajul este în creştere, românii sunt tot mai mult îngrijoraţi în privinţa pierderii locului de muncă“, a spus preşedintele Traian Băsescu luni seară, într-o conferinţă la Palatul Cotroceni, în încercarea de a „mustra“ guvernul Ponta, care nu ia măsuri pentru combaterea acestui fenomen.
Preşedintele a fost cel care a avertizat asupra unei creşteri a şomajului de până la 7,95 – 8,05%, după ce în luna iunie rata şomajului calculată de Institutul de Statistică a ajuns la 7,6% şi corespunde unui număr de 736.000 de şomeri.
Şi guvernatorul Băncii Naţionale s-a arătat preocupat în ultima vreme de necesitatea creării de noi locuri de muncă, deşi acest lucru nu ar trebui să intre în atribuţiile instituţiei pe care o conduce.
„Toată lumea a observat că o uşoară revenire economică nu scade şomajul, aşa cum se întâmpla de cele mai multe ori în trecut, iar acest lucru este valabil şi în alte state, nu doar în România. Economiştii vorbesc deja despre o schimbare structurală în economie, aceea de a avea creştere economică fără noi locuri de muncă“, este de părere analistul economic Aurelian Dochia, managing director al firmei Concept – Economic and Business Consulting.
Şi profesorul Dan Armeanu de la ASE a scris, într-o opinie publicată de ZF, că această creştere a şomajului din anul curent a fost determinată de structura creşterii economice din acest an, bazată pe evoluţia peste aşteptări a exporturilor şi pe agricultură, domenii care nu au impact major asupra creării de noi locuri de muncă. Astfel, România începe să aibă „boala“ Americii, unde economia dă semne de revenire, dar nu se creează locuri de muncă noi.
Rata şomajului BIM (calculată de Statistică după standardele Biroului Internaţional al Muncii) a crescut încontinuu de la începutul anului, ajungând la 7,6% în iunie (faţă de 7% la începutul anului). Numărul de şomeri aflaţi în căutarea unui loc de muncă a crescut cu peste 40.000 în prima jumătate a anului, până la 736.000 în iunie, iar indicatorul ar putea creşte, potrivit estimărilor preşedintelui.
Ne apropiem de nivelul maxim din martie 2010
Cu toate acestea, în primele cinci luni ale anului (pentru care există cele mai recente date publicate), numărul de salariaţi a crescut cu 68.500 de persoane, efectivul total al angajaţilor din economie ajungând la 4,38 milioane de persoane.
Însă economia mai are de recuperat 500.000 – 600.000 de locuri de muncă pierdute în anii de criză, în special de pe urma reducerii de personal din sectorul privat. Companiile de software, cele de outsourcing şi call center au fost cele care au făcut cele mai multe angajări în prima parte a anului, în timp ce industria încearcă să îşi menţină aceleaşi efective de salariaţi, iar sistemul bancar abia a început restructurările masive. Luna martie a anului 2010 a fost cea în care şomajul a atins cote maxime, după ce INS a numărat 748.000 de şomeri (la o rată a şomajului de 7,6%, similară cu cea din iunie 2013). În aceeaşi lună, în evidenţele ANOFM erau înregistraţi, paradoxal, mai mulţi şomeri decât cei număraţi prin anchetă: peste 765.000 de şomeri la o rată a şomajului înregistrat de 8,4%.
Creşterea şomajului a fost atunci o consecinţă a conştientizării crizei în rândul companiilor locale, care, din nevoia de reducere de costuri, au făcut peste 400.000 de concedieri într-un an. La scurt timp, în iunie 2010, tot preşedintele Băsescu a fost cel care a anunţat o scădere a salariilor bugetare cu 25%, cea mai dură măsură de austeritate, care a avut reprecursiuni asupra întregii economii din cauza scăderii consumului.
„Pentru politicieni e normal ca şomajul în creştere să reprezinte o preocupare, însă nu cred că au la îndemână instrumente prin care să stimuleze crearea de noi locuri de muncă. Există un program european prin care se acordă subvenţii angajatorilor pentru scăderea şomajului în rândul tinerilor, care însă în practică nu s-a arătat a fi prea eficient, pentru că imediat ce se termină acele subvenţii, se pierd şi locurile de muncă“, a mai spus Dochia.
În opinia sa, singura soluţie pe termen scurt este aceea ca Guvernul să ia în serios programul de investiţii publice în infrastructură, unde se pot crea locuri de muncă cu ajutorul fondurilor europene.
„Nu sunt prea încrezător în capacitatea guvernului de rezolva problema şomajului, pentru că trebuie să aloce mai mulţi bani investiţiilor pentru a stimula crearea de locuri de muncă. Rata de absorbţie a fondurilor europene creşte, inevitabil, însă nu ştiu dacă în ritmul necesar pentru a rezvola această problemă. Iar alocarea de bani suplimentari de la buget pentru investiţii este puţin probabilă în contextul în care se vorbeşte de o nouă creştere a salariului minim“, a mai spus Dochia.
De ce există diferenţe de până la 300.000 de şomeri în statisticile oficiale
În România există două rate ale şomajului, care înregistrreză, de regulă, o diferenţă de 2 – 3 puncte procentuale (adică între 200.000 şi 300.000 de şomeri).
Rata şomajului BIM, calculată de INS, este folosită în toate statele membre ale Uniunii Europene şi care este mai mare decât cea calculată de Ministerul Muncii. INS calculează şomajul pe baza datelor culese din anchetele făcute în gospodării şi include şi persoanele care nu lucrează, dar care nici nu se înscriu la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă.
Cealaltă rată a şomajului, calculată de către Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), instituţia prin care se plătesc indemnizaţiile de şomaj, este calculată exclusiv pe baza declaraţiilor făcute de şomeri la agenţiile pentru ocupare, care pot primi sau nu indemnizaţie de şomaj.
Datele arată că, în primele şase luni ale anului, rata şomajui BIM a crescut constant (de la 7% în ianuarie la 7,6% în iunie), în timp ce rata şomajului ANOFM a scăzut în aceeaşi perioadă (de la 5,82% în ianuarie la 4,96% în iunie).
Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 28.08.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
