Sectorul energiilor regenerabile, domeniu care a atras din 2010 şi până acum investiţii de peste 6 mld. euro şi care ar mai putea atrage alte 2,5 mld. euro în 2014, este de la începutul acestei săptămâni sub „asediul“ declaraţiilor venite de la cel mai înalt nivel politic. Pe lângă politicieni, marii consumatori de energie sunt în stradă, după ce au ameninţat cu restrângerea activităţilor din cauza creşterii facturilor. În tot acest „zgomot“ declarativ, ce spune legea?
Sistemul de sprijin pentru energie verde funcţionează în România pe baza cotelor obligatorii pe care furnizorii le au de îndeplinit şi a certificatelor verzi. În mare, fiecare producător de energie verde primeşte un anumit număr de certificate verzi pe fiecare megawatt-oră injectat în sistem.
Mai departe aceste certificate, al căror preţ poate varia conform legii între 27 şi 55 de euro, sunt cumpărate de către furnizorii de energie, obligaţi ca în coşul livrat clienţilor să aibă o anumită cotă de energie regenerabilă. Aceste certificate sunt însă nişte costuri suplimentare pe care furnizorii le duc mai departe în facturi, facturi care sunt pătite de populaţie şi de companii. Problema cu această schemă de sprijin a fost că, odată cu venirea crizei, s-a dovedit imposibil de suportat de nişte consumatori afectaţi puternic de criză.
Statisticile europene arată că în România costul final al energiei electrice pentru consumatorii industriali a crescut cu 40% între 2008 şi 2013, dar cea mai drastică scumpire a venit în ultimul an, când factura industriei s-a mărit cu 30% din cauza costului schemelor de sprijin pentru energia regenerabilă şi pentru producţia de energie în cogenerare. Astfel factura unui industriaş din România este cu 30% mai mare decât în Franţa şi cu 50% mai mare decât în Bulgaria, dar cu 30% mai mică decât suma plătită de o companie din Germania pentru acelaşi consum, arată datele Eurostat. Factura plătită de industria din România pentru electricitate a crescut de la 73,4 euro pe megawatt-oră, în primul semestru din 2008, la 101,8 euro pe megawatt-oră, în prima jumătate din 2013, potrivit statisticilor europene.
Ce s-a întâmplat până acum?
Confruntat cu această creştere a facturilor şi sufocat de presiunea marilor consumatori, cei mai aprigi contestatari ai schemei de sprijin fiind Alro şi ArcelorMittal România, guvernul a luat decizia în iulie, anul trecut, să amâne temporar acordarea unui anumit număr de certificate verzi în funcţie de tehnologie, recuperarea acestor certificate urmând să vină în perioada 2017-2020.
Din acel moment, producătorii eolieni primesc un certificat în loc de două, centralele solare primesc 4 unităţi în loc de 6, în timp ce micile hidrocentrale sunt recompensate cu două certificate în loc de trei. Aceste modificări au fost introduse odată cu publicarea OUG 57/2013.
Ulterior, a fost elaborat proiectul de lege pentru aprobarea OUG 57/2013, care faţă de textul iniţial al ordonanţei a venit cu o serie de completări.
Prin legea de aprobare a ordonanţei 57/2013 se stabilea că „în perioada 1 iulie 2013 – 31 martie 2017 se amână temporar tranzacţionarea unui număr de certificate verzi din cele prevăzute pentru fiecare 1 MWh produs şi livrat de producătorii de energie electrică din surse regenerabile, acreditaţi de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) până la data de 31 decembrie 2013“. Pe scurt, toate proiectele care intrau în funcţiune până la finalul anului trecut primeau un număr de certificate redus, pe restul urmând să le recupereze în perioada 2017-2020. Termenul de 31 decembrie 2013 nu se regăseşte însă şi în forma iniţială a OUG 57/2013.
La începutul acestui an însă preşedintele Traian Băsescu a refuzat să promulge această lege din cauza faptului că, potrivit preşedinţiei, documentul nu a fost prenotificat către Comisia Europeană. Legea a ajuns la Curtea Constituţională, un verdict urmând să fie anunţat pe data de 19 martie. Astfel legea nu s-a aplicat, fiind în vigoare numai textul iniţial al ordonanţei în care nu este inclus termenul de 31 decembrie 2013. Practic, certificatele erau amânate oricum, chiar dacă legea pentru aprobarea OUG 57/2013 nu era promulgată. Legea a fost promulgata insa ieri. De la 1 ianuarie 2014, a intrat în vigoare un nou sistem de sprijin pentru energie verde, cu certificate mai puţine, nu doar amânate.
Astfel, proiectele eoliene primesc 1,5 certificate în loc de două, proiectele solare primesc 3 unităţi în loc de 6, iar hidrocentralele mici sunt recompensate cu 2,3 certificate în loc de 3 dacă sunt acreditate după 1 ianuarie 2014.
Ce spune legea?
Pornind de la refuzul preşedintelui de a promulga legea pentru aprobarea OUG 57 a început un întreg scandal politic.
Astfel, premierul Victor Ponta a declarat că Traian Băsescu subminează economia naţională prin refuzul de a promulga legea şi că din această cauza facturile vor creşte cu 50%.
Ce se întâmplă în realitate? Orodonanţa de urgenţă privind amânarea certificatelor verzi se aplică oricum iar de la începutul acestui an ea se cumulează noul sistem de sprijin redus de la 1 ianuarie 2014.
În concluzie, dacă un producător de energie solară se acreditează acum, din cele 6 certificate verzi câte trebuia să primească iniţial se amână cele 2, potrivit ordonanţei 57, din care se mai scad 3 unităţi, conform noii scheme de sprijin intrată în vigoare de la 1 ianuarie 2014. Practic investitorul, mai rămâne cu un certificat verde, urmând să mai primească 2 din 2017.
La eoliene, din cele două unităţi, se amână un certificat şi se taie 0,5 unităţi, astfel că la final investitorul mai rămâne cu 0,5 certificate verzi.
La hidrocentrale, din cele trei unităţi, se amână unul şi se scad 0,7 certificate, ceea ce înseamnă că un investitor va primi 1,3 unităţi. Pentru restul formelor de producere a energiei verzi, schema rămâne neschimbată.
Tot Victor Ponta spunea că proiectul de lege din Parlament privind energia regenerabilă menţine la 11% cota din consumul total de electricitate pentru care sunt acordate certificate verzi, iar în lipsa acestei legi acest nivel va creşte, din aprilie, la 15%, generând şi creşterea facturii.
Ce spune proiectul de lege? „Cotele anuale obligatorii de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie care beneficiază de sistemul de promovare prin certificate verzi pentru perioada 2010-2013 sunt următoarele: 2010 – 8,3%, 2011 – 10%, 2012 – 12%, 2013 – 14%.“ Mai departe, cotele sunt stabilite de ANRE, aprobate prin hotărâre a guvernului, la propunerea Departamentului pentru Energie. Nicăieri în proiectul de lege privind aprobarea OUT 57/2013 nu este menţionat nivelul de 11%, indicat de premierul Victor Ponta pentru anul acesta.
Potrivit unor informaţii furnizate anterior de ANRE, pentru anul acesta cota luată în calcul este de 11,5%, lucru care va duce la un exces de certificate verzi în piaţă şi automat de scăderea preţurilor pe unitate. Potrivit informaţiilor publicate pe bursa de energie OPCOM, în prezent un certificat se tranzacţionează la 160 de lei (35,5 euro).
Ieri, premierul Ponta s-a întâlnit joi la Palatul Victoria cu reprezentanţii conducerii Alro Slatina, şi le-a dat asigurări oficialilor companiei că Guvernul sprijină intrarea în vigoare a legii privind certificatele verzi până miercuri, 19 martie. Ponta s-a întâlnit, la Guvern, cu mai mulţi miniştri pentru o discuţie privind legea certificatelor verzi, la Palatul Victoria venind ministrul Economiei, ministrul delegat pentru Energie, dar şi ministrul Justiţiei.
Industria în stradă
După ce patronii de uzine au avertizat că ar putea închide capacităţile de producţie din România din cauza sprijinului pentru energia regenerabilă, sindicatele din industrie au decis să iasă în stradă pentru a-şi apăra locurile de muncă.
Ieri, în faţa Guvernului protestau circa 500 de angajaţi din industrie, cei mai mulţi fiind angajaţi şi Alro şi ArcelorMittal România. Oamenii spun că ştiu că ordonanţa îşi produce efectele, dar că vor mai mult, şi anume scutirea marilor consumatori de energie de la scutirea achiziţionării de certificate verzi în proporţie de 85%.
„Uniunea Europeană în momentul acesta ne permite să oferim ajutor de stat investitorilor, industriei grele, şi noi nu vrem să beneficiem de mâna întinsă. Dacă cineva ne ajută nu înseamnă că e un fruct otrăvit. România are nevoie de locuri de muncă, chiar dacă e nevoie de sprijinul statului pentru o perioadă de timp, în care industriile să se poată adapta„, spune Nelu Macovei, prim vice-preşedinte al Federaţiei Sindicale a Siderurgiştilor Metarom. El a venit la miting în fruntea unuia dintre principalele sindicate de la combinatul ArcelorMittal din Galaţi, al doilea mare consumator de energie din ţară. În total, circa 400 de angajaţi din cei peste 10.000 ai combinatului au participat la protest, potrivit lui Macovei.
„Suntem în situaţia în care angajatorii noştri, în disperare de cauză, au anunţat suprimări de producţie şi disponibilizări. Anul trecut, dacă nu s-ar fi aplicat costul suplimentar din certificatele verzi, era posibil ca ArcelorMittal Galaţi să iasă un pic pe plus„, a spus el. Potrivit informaţiilor disponibile, combinatul a plătit în jur de 14 milioane de euro pe certificatele verzi.
Macovei a mai spus că industria grea nu a avut timp să se adapteze la costul mai mare al energiei. Industriaşii români au avertizat în repetate rânduri, încă de la începutul dezvoltării energiei regenerabile, că sprijinul prea generos pentru producătorii de energie verde îi costă mult şi îi face necompetitivi.
WikiZF: Profilul companiei ArcelorMittal Galaţi
„Iniţial, Uniunea Europeană a permis acordarea ajutoarelor de stat pentru orice sector în afară de metalurgie. Când a venit criza şi Comisia Europeană a văzut că oţelăriile se relochează în ţări emergente, fără legi draconice de mediu, Comisia şi-a făcut o socoteală: putem să renunţăm la cărbune şi oţel?„ a arătat liderul sindical de la Galaţi, făcând referire la Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului, organizaţia înfiinţată în anii ‘50 care a stat la baza formării Uniunii Europene.
Ieri, la protestul din faţa Guvernului, Nelu Macovei s-a arătat nemulţumit de faptul că Guvernul ezită să profite de facilitatea oferită de executivul european prin care industria grea poate fi scutită de la achiziţia a până la 85% din necesarul de certificate verzi.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 14.03.2014
