“Bugetul se construieşte pe baza estimării creşterii economice, ţinându-se cont de estimarea veniturilor fiscale, care sunt şi cele încasate de ANAF. Acestea reprezintă circa 80% din total venituri. Dar mai sunt şi alte venituri, cum ar fi veniturile din fonduri externe rambursabile şi nerambursabile. Veniturile din fondurile europene sunt puse în egală măsură şi la venituri şi la cheltuieli. Ele nu sunt încasate de stat, ci reprezintă proiecte pe care entităţile publice vor să le implementeze în anul respectiv. Aceste venituri, care nu depind de Finanţe şi de ANAF, au o relevanţă mai mica în ceea ce priveşte deficitul bugetar. Pe de altă parte, dacă am tăia veniturile din fondurile europene, proiectele nu s-ar mai putea începe. Ori actualii guvernanţi de această diferenţă s-au legat. Fiindcă avem o diferenţă de venit, dar şi pe cheltuieli. Economia pe cheltuieli este chiar mai mare fiindcă am făcut economii şi la alte cheltuieli fiindcă deficitul a ieşit sub ţintă. Cu alte cuvinte nu s-a atins ţinta de absorbţie a fondurilor europene”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Anca Dragu.
Aceasta spune că în lunile noiembrie şi decembrie, pe TVA încasările au fost aparent mai mici din cauza rambursării mai mari de TVA (un plus de 1 miliard în decembrie). “De asemenea, am mai avut o operaţiune de stingere de datorii. Adică, se dau bani de la buget pentru locale şi CFR Infrastructură şi ei plătesc TVA la stat. Per total am zero fiindcă am cheltuială, dar şi venit. Pentru tot anul a fost prevăzută o sumă de 900 de milioane şi a fost realizată o sumă de 200 de milioane. Ea este în buget, apare pe TVA-ul din buget, dar nu şi la ANAF. Pe de altă parte, au scăzut încasările la fondul de sănătate fiindcă, pe de o parte au scăzut încasările din taxa de clawback fiindcă a scăzut consumul de medicamente. Explicaţia constă în faptul că, printr-un ordin s-a redus preţul la medicamente cu 30-35%, iar importatorii nu au mai fost interesaţi să le aducă în ţară. A scăzut consumul şi evident, a scăzut şi suma care s-ar fi colectat din taxa de clawback. Pe de altă parte au apărut diferenţe la accize, pe noiembrie şi decembrie, la produsele energetice, motorină şi benzină, fiind vorba despre o amânare a consumului şi a importurilor din cauza reducerii de şapte eurocenţi . Importurile s-au diminuat, s-a mers pe stoc, aşteptându-se luna ianuarie şi februarie când această taxa este scoasă”, explică fostul ministru de Finanţe.
În opinia Ancăi Dragu, actualii guvernanţi au stârnit această discuţie fără a avea o argumentaţie solidă. “Gaura de la covrig a apărut de la măsurile pe care au anunţat că le implementează, dar pentru care nu vor avea susţinere financiară”, arată Dragu.
