Guvernele şi companiile private trebuie să ia în calcul schimbările climatice atunci când îşi fac planurile / strategia aşa cum ţin cont şi de riscurile de atacuri cibernetice, potrivit unui raport al McKinsey, cea mai cunoscută companie de consultanţă în management din lume.
„Aşa cum felul în care ne gândim la sistemele de informaţii şi la riscurile cibernetice a devenit parte integrantă în procesul de luare a deciziilor din sectorul corporate şi cel public, schimbările climatice şi riscurile aferente acestora trebuie, de asemenea, să devină un factor major în decizii”, a declarat Jonathan Woetzel, directorul McKinsey Global Institute şi Partener Senior al McKinsey Shanghai. „Intenţia acestui raport este de a clarifica şi cuantifica nivelul riscului fizic sistemic care este în creştere, astfel încât acesta să poată fi luat în considerare de către asiguratori, investitori, creditori, guverne, autorităţi de reglementare, corporaţii nefinanciare şi persoane fizice atunci când iau decizii strategice.”
Schimbările climatice au deja un impact fizic substanţial la nivel local în regiunile din întreaga lume, fiind probabil ca zonele afectate să crească în număr şi dimensiune. Raportul McKinsey Global Institute privind riscurile socioeconomice ale schimbării climatului sugerează că multe presupuneri cu privire la natura riscului şi la daunele potenţiale pe care le-ar putea provoca trebuie revizuite.
Raportul - Riscul climatic şi răspunsuri: Pericole fizice şi impactul lor socioeconomic - se bazează pe proiecţii ale modelului climatic pentru a evidenţia modul în care un climat în continuă schimbare creează noi riscuri şi incertitudini în următoarele trei decenii şi măsurile care pot fi luate pentru gestionarea acestora. Se estimează riscul inerent produs de schimbările climatice fără măsuri de adaptare şi atenuare pentru a calibra impactul potenţial şi se evidenţiază acţiuni care ar trebui întreprinse. Estimările McKinsey utilizează scenariul Representative Concentration Pathway (RCP) 8.5 al concentraţiei de gaze cu efect de seră, deoarece scenariul cu emisii mai mari pe care îl prezintă permite evaluarea riscului fizic în absenţa unei descarbonizări suplimentare.
Rezultatele analizei includ:
• Schimbările climatice au deja un impact fizic substanţial la nivel local în regiunile din întreaga lume; regiunile afectate vor continua să crească ca număr şi dimensiuni. Pe măsură ce climatul continuă să se schimbe în următorul deceniu şi probabil dincolo de acesta, numărul şi dimensiunea regiunilor afectate de fenomene negative fizice substanţiale vor continua să crească. Acest lucru va avea efecte directe asupra sistemelor socioeconomice din cinci arii: condiţiile de viaţă şi de muncă, ecosistemul alimentelor, activele fizice, serviciile de infrastructură şi capitalul natural.
• Impactul socio-economic global ale schimbărilor climatice ar putea fi substanţial, afectând direct populaţia şi capitalul fizic şi natural. Analiza constată că toate cele 105 de ţări examinate ar putea experimenta o creştere a cel puţin unui tip de risc care să le afecteze capitalul uman, fizic şi natural până în 2030. Ponderea orelor de lucru anuale efectuate în aer liber pierdute din cauza căldurii extreme şi a umidităţii din regiunile expuse s-ar dubla de la 10% astăzi la 15 la 20 la sută până în 2050.
• Pieţele financiare ar putea pune în prim-plan recunoaşterea riscurilor în regiunile afectate, cu consecinţe asupra alocării de capital şi a asigurărilor. O mai bună înţelegere a riscului climatic ar putea schimba identificarea riscului, inclusiv făcând împrumuturile pe termen lung indisponibile, reducând costurile şi disponibilitatea asigurărilor şi reducând valorile terminale. În Florida, de exemplu, pierderile cauzate de inundaţiile severe nu numai că au deteriorat locuinţele, dar au şi devalorizat casele expuse cu 15 până la 30 la sută, echivalentul a 30 - 80 miliarde dolari în 2050.
• Ţările şi regiunile cu un nivel al PIB-ului per capita mai scăzut sunt, în general, mai expuse riscului. Regiunile mai sărace adesea se bazează mai mult pe capitalul natural, lucrează mai mult în aer liber şi au un climat mai aproape de pragurile limită fizice. Schimbările climatice ar putea aduce însă beneficii anumitor regiuni. De exemplu, creşterea temperaturilor ar putea îmbunătăţi randamentul culturilor în Canada.
„Am fost surprinşi de amploarea şi sincronizarea acestor riscuri fizice, dar şi de potenţialul lor impact asupra vieţii umane, a ecosistemelor naturale, a economiei şi a sistemului financiar”, a declarat Dickon Pinner, partener principal în San Francisco şi lider al McKinsey Sustainability la nivel global. „În timp ce acest raport demonstrează consecinţele extraordinare pe care un climat în schimbare le poate avea asupra întregii umanităţi, în acelaşi timp, oferă decidenţilor un nou set de instrumente şi metodologii pentru a evalua riscul şi a lua măsuri urgent”.
