Însă pentru veniturile declarate cu întârziere ar trebui să existe o impozitare mai mare decât în cazul câştigurilor raportate la timp, iar programele de conformare voluntară ar trebui să fie limitate în timp, mai spun specialiştii.
Verificarea persoanelor fizice cu averi şi venituri mari a devenit o temă de interes la nivel internaţional.
„În România este evident că avem de-a face cu un cerc vicios: autorităţile doresc combaterea evaziunii fiscale prin conformare voluntară, în schimb dacă persoanele fizice se conformează voluntar există calea deschiderii unor acuzaţii de evaziune fiscală, ceea ce probabil descurajează contribuabilii să se conformeze şi să declare veniturile. Primul pas din partea legiuitorului ar fi să ofere un cadrul legal cât se poate de clar pentru conformarea voluntară, un cadru cât se poate de prietenos“, a declarat ieri într-o conferinţă Mihaela Mitroi, liderul Departamentului de Consultanţă Fiscală şi Juridică al companiei de audit şi consultanţă PwC România.
Ea a explicat că nu trebuie să fie şterse toate datoriile din trecut, iar bugetul să nu mai încaseze nimic din aceste sume, cum se întâmplă în cazul amnistiei fiscale, a explicat Mitroi. „Există şi contribuabili de bună credinţă. Există oameni care au greşit şi nu şi-au dat seama că au greşit. Pentru succesul unui program de conformare voluntară în România este nevoie de anumite clarificări legislative, pentru ca acele persoane fizice cu deţineri în străinătate să aleagă declararea acestora autorităţilor fiscale fără a exista riscul unor consecinţe de natură penală sau contravenţională.“
Recent, un scandal de evaziune legat de conturile bancare secrete din Elveţia a scos la iveală că la HSBC Private Bank, filiala elveţiană a băncii britanice HSBC, sunt circa 220 de clienţi cu legături cu România, cu conturi în valoare totală de 1,3 mld. dolari.
Prezent la conferinţa organizată de PwC, Eugen Şerban, şeful Direcţiei Verificări Fiscale, a afirmat că ANAF nu are informaţii oficiale despre conturile bancare din străinătate ale românilor bogaţi, însă este interesată de obţinerea acestora, dacă sunt disponibile la nivelul agenţiilor fiscale din alte ţări. „Ar putea să ne intereseze dacă o persoană are o sumă mare în conturi, pentru că această sumă nu a fost făcută cu siguranţă deodată, dacă persoana are profilul de a se încadra în istoria noastră de risc sau de programe strategice“, a afirmat Şerban.
El a mai spus că Agenţia Naţională de Administrare Fiscală va extinde programul început în 2011 şi va controla averile altor 4.800 de persoane, controalele pentru veniturile nedeclarate urmând să înceapă peste câteva luni.
În programul demarat în 2011 Fiscul a încadrat 400 de români cu averi de peste 20 mil. euro şi au fost declanşate 30 de verificări fiscale prealabile, din care au fost continuate 11 cu emiterea unui aviz de verificare. „Din analizele de risc realizate în rândul persoanelor fizice, am constatat existenţa unor riscuri fiscale şi pentru alte persoane. Am considerat necesar să demarăm alt program, de aceeaşi natură, pentru în jur de 4.800 de persoane, altele decât cele 400 din grupul ţintă, program care să vizeze nu doar controlul fiscal, cât şi utilizarea altor instrumente şi tratamente de creştere a conformării voluntare.“
Programe de conformare voluntară au fost aplicate în ţări precum SUA, Marea Britanie, Australia. În Australia programul a fost aplicat anul trecut pentru o perioadă limitată, de nouă luni, penalizarea fiind de doar 10% din impozitul care ar fi trebuit plătit. După trei luni de la aplicare s-au încasat 13 mil. de dolari la buget.
Şi în Polonia există un program de conformare voluntară conform căruia dacă persoanele se conformează şi îşi declară veniturile nu mai sunt acuzate de evaziune fiscală. În schimb, ca să nu fie acuzate penal trebuie să depună la autorităţile fiscale o „declaraţie de regret“ în care îşi cer scuze şi astfel se încadrează în programul respectiv, a explicat Mitroi.
