Premierul Cehiei Petr Necas, un autoproclamat cruciat împotriva corupţiei, şi-a anunţat demisia sub presiunea unei anchete care a dus la reţinerea unui fost şef al servicilor militare de informaţii şi a şefului său de cabinet, Jana Nagyova, acuzată de corupţie şi abuz de putere şi, de presa locală, de o relaţie cu primul-ministru.
„Sunt conştient de responsabilitatea mea politică. Sunt pe deplin conştient de cum suişurile şi coborâşurile din viaţa mea personală împovărează scena politică din Cehia şi Partidul Civic Democrat“, a afirmat premierul Necas.
Demisia lui Necas vine la câteva zile după ce procurorii au acuzat-o pe Nagyova, care lucrează pentru premier din 2006, că a mituit membri ai parlamentului cu posturi la companiile de stat în schimbul loialităţii politice. Procurorii susţin, de asemenea, că Nagyova ar fi ordonat şefului serviciilor de informaţii al armatei să spioneze trei persoane, printre care soţia premierului, Radka.
Sefa de cabinet susţine că nu ştia că este greşit ceea ce face
„Nu am luat eu această decizie şi nu am fost informat de presupusa urmărire a persoanelor ale căror nume sunt vehiculate de presă. Chiar dacă nu ştiam nimic, îmi pare rău despre aceasta şi îmi cer scuze tuturor celor afectaţi“, a spus premierul săptămâna trecută, citat de Bloomberg.
În pofida acestor comentarii, acuzaţiile aduse de procurori sunt atât de toxice încât partenerii de coaliţie au anunţat că nu-l mai sprijină. Necas divorţează de soţia sa, pe care a cunoscut-o în facultate şi cu care are patru copii. Presa cehă speculează că Nagyova este amanta lui. Nagyova recunoaşte că a greşit, dar susţine că nu ştia că este ilegal ceea ce face, scrie CTK. Surse apropiate situaţiei susţin că ea ajunsese să stabilească cine poate ajunge sau nu la premier, iar atitudinea exagerat de protectoare atingea limitele geloziei. Nagyova ar putea fi pedepsită cu până la cinci ani de închisoare dacă este găsită vinovată, a explicat Robert Slachta, şeful unităţii de crimă organizată a poliţiei cehe.
Alături de Nagyova, procurorii au acuzat de corupţie şi de abuz de putere alte şapte persoane, printre care trei foşti politicieni din partidul premierului şi actualul şef al serviciilor de informaţii ale armatei. Acesta din urmă şi-a recunoscut faptele şi este singurul care nu stă în arestul poliţiei.
Se întrevede o criză politică
Necas renunţă şi la conducerea Partidului Civic Democrat, scrie Bloomberg. Constituţia cehă prevede că după demisia premierului trebuie desfiinţat întregul guvern.
În aceste condiţii vor urma probabil negocieri la sânge între formaţiunile din coaliţia de guvernare, opoziţie şi preşedintele ţării Milos Zeman pentru formarea unui nou executiv. Necas şi administraţia lui vor rămâne la guvernare până la instalarea unui nou guvern, la a cărui formare preşedintele, un opozant politic al lui Necas, are un cuvânt greu de spus. Constituţia îi dă acestuia puterea de a numi premierul. Dacă după trei încercări Cehia nu are un guvern viabil sau dacă parlamentul acceptă să fie dizolvat, urmează alegeri anticipate, în care prima şansă o are opoziţia social-democrată, mai populară decât guvernul.
Însă opoziţia nu are suficiente locuri în parlament pentru a decide organizarea de noi alegeri. Pe de altă parte, nici actuala coaliţie nu are o majoritate parlamentară clară şi de aceea guvernează cu ajutorul politicienilor independenţi, potrivit agenţiei Thomson Reuters.
Corupţia a marcat profund actuala guvernare a Cehiei. De la alegerile din 2010 cel puţin şapte membri ai cabinetului au demisionat în urma acuzaţiilor de corupţie. Dintre aceştia doar unul, Vit Barta, fost ministru al transporturilor, a fost inculpat şi găsit vinovat de instanţă, notează The Wall Street Journal. Ulterior însă, condamnarea lui Barta a fost înlăturată.
Corupţia, de altfel, a contribuit la căderea altor guverne din Europa de Est, în democraţii tinere ca România, Bulgaria şi Slovacia. Cea mai recentă „victimă“ este premierul Sloveniei Janez Jansa, condamnat la doi ani de închisoare pentru că a cerut mită de la un dealer finlandez de armament când conducea guvernul în 2006.
Acest articol a apărut în ediţia tiparită a Ziarului Financiar din data de 18.06.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
