Producătorii de medicamente generice solicită demiterea ministrului Sănătăţii Florian Bodog şi a preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate Răzvan Vulcănescu, acuzându-i de încălcarea Programului de Guvernare, care promite „asigurarea pieţei cu medicamentele necesare”, şi de promovarea unor politici de sănătate în detrimentul pacientului, având în vedere declaraţiile lor privind taxa clawback.
„Este inacceptabil ca, în timp ce pacienţii nu mai găsesc medicamente generice cu preţ redus din cauza taxei clawback sau le găsesc la preţuri ce necesită coplată, oficiali de rang înalt să susţină că taxa clawback nu a crescut în ultimul an, că este la un nivel <rezonabil>, iar bugetul alocat consumului de medicamente s-ar fi dublat în ultimii ani,” a declarat Laurenţiu MIHAI, director executiv al Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR).
Într-un interviu acordat publicaţiei Politici de Sănătate, Ministrul Sănătăţii Florian Bodog declară că „până în momentul de faţă, nu a crescut clawback-ul, el s-a menţinut până la o valoare rezonabilă,” afirmaţie complet falsă. Nivelul taxei clawback a crescut de la 15,62% în trimestrul I al anului 2016, la 19.86% în acelaşi trimestru al anului 2017 şi de la 15.64% în trimestrul II 2016 la 18.59% în trimestrul II 2017. Estimările interne ale CNAS pun nivelul acestei taxe la 24% în ultimul trimestru al anului 2017.
„A spune că o taxă pe cifra de afaceri de 20% este rezonabilă arată dispreţ faţă de întreaga industrie românească producătoare de medicamente, care fabrică medicamente cu prescripţie exclusiv generice,” spune Mihai.
În aceeaşi publicaţie, preşedintele CNAS Răzvan Vulcănescu susţine că “Fondurile totale alocate de CNAS pentru medicamentele cu şi fără contribuţie personală, inclusiv pentru cele utilizate în programele naţionale de sănătate, s-au dublat în intervalul de şase ani de la introducerea contribuţiei clawback”.
În realitate, sistemul public de sănătate acoperă doar 6,06 miliarde lei anual din valoarea consumului anual de medicamente, sumă nemodificată din anul 2012. Diferenţa de aproximativ 1,5 miliarde lei este acoperită exclusiv de producătorii de medicamente prin taxa clawback.
„Astfel de afirmaţii neadevărate ofensează deopotrivă industria farmaceutică şi pacienţii, care pot constata singuri lipsa medicamentelor de bază din farmacii, în condiţiile în care peste 2.000 de medicamente generice cu preţuri accesibile au dispărut deja de pe piaţă în ultimii ani,” adaugă Mihai.
APMGR consideră că, prin politicile medicamentului promovate de actuala conducere a Ministerului Sănătăţii şi cea a CNAS se încalcă în mod grav Programul de Guvernare care, în capitolul dedicat sănătăţii, promite „asigurarea pieţei cu medicamentele necesare pacientului la momentul nevoii lui”.
Conform companiei de cercetare şi studii de piaţă CEGEDIM, 60% din cele peste 2.300 de medicamente care riscă să dispară de pe piaţă în perioada următoare sunt medicamente sub 25 de lei.
