ZF 24

Preşedintele francez, Emmanuel Macron, a aţâţat Estul. Premierul ceh Sobotka, către multinaţionale: „Măriţi salariile la nivelurile din Vest. Ar trebui 222 de ani pentru ca salariile noastre să ajungă la nivelul Franţei“

Premierul ceh Bohuslav Sobotka: „În ritmul actual, ar trebui 222 de ani pentru ca salariile din Cehia să ajungă la nivelul celor din Franţa. Considerăm acest lucru total inacceptabil şi de neconceput“

Premierul ceh Bohuslav Sobotka: „În ritmul actual, ar trebui 222 de ani pentru ca salariile din Cehia să ajungă la nivelul celor din Franţa. Considerăm acest lucru total inacceptabil şi de neconceput“

Autor: Bogdan Cojocaru

31.08.2017, 22:50 1999

În ajunul turneului preşedintelui francez Emmanuel Macron în Europa de Est, guvernul ceh a calculat că salariilor din Cehia le-ar trebui 222 de ani, dacă avan­sează în ritmul actual, ca să le ajun­gă din urmă pe cele din Franţa. Salariile din Cehia sunt la o treime din cele din Ger­­mania şi la un sfert din cele din Da­ne­­marca, susţin guvernanţii cehi. Iar Ce­hia este una dintre cele mai dez­vol­tate economii din estul Uniunii Europene.

Un studiu al celei mai puternice uniuni sindicale din UE a găsit că dife­ren­ţa la nivel de salarii dintre Est şi Vest se lărgeşte în loc să scadă. Liderii uniu­nii au cerut multinaţionalelor din Euro­pa de Est să-şi plătească corect angajaţii. Sindicatele din Slovenia şi Croaţia fac presiuni pentru salarii mai mari.

Macron, în contextul scăderii popu­lari­tăţii la el acasă, a făcut turul Europei de Est pentru a critica derapajul spre auto­ritarism al Poloniei şi pentru a des­curaja dumpingul social al ţărilor din est (prin dumping social el înţelege situa­ţia în care cetăţeni din state ale UE cu for­ţă de muncă ieftină se duc să mun­ceas­că în economii mai scumpe pe sa­larii apropiate de cele de acasă).

Vizita i-a aţâţat pe politicienii din Cehia, unde se apropie alegerile. Ţările vestice ar trebui să-şi ajute partenerii estici în lupta contra forţei de muncă ieftine dacă vor să rezolve problema „dumpingului social şi salarial“, declara înaintea vizitei lui Macron ministrul de externe ceh Lubomir Zaoralek. Minis­trul a criticat statele vestice, spunând că pe de o parte acestea lasă să se înţeleagă că nu sunt de acord ca esticii să câştige mai puţin ca vesticii, dar pe de cealaltă parte nu pun presiuni pe angajatorii din ţărilor lor să majoreze salariile în Europa de Est, potrivit Prague Monitor.

„De ce dau salarii atât de mici angajaţilor firmelor lor din Cehia?“ a în­trebat Zaoralek.

Apoi a ieşit la rampă premierul ceh Bohuslav Sobotka, spunând că ar vrea să le ceară lui Macron şi premierului aus­triac să facă în aşa fel încât sub­sidiarele cehe ale companiilor franceze şi austriece să majoreze substanţial salariile.

În august guvernul ceh a majorat salariul minim cu 11%, a şasea creştere din tot atâţia ani. Salariul urcă astfel de la 12.000 de coroane (459 euro) pe lună la 12.200 de coroane începând cu ianuarie 2018. Astfel, salariul minim va trece de 40% din salariul mediu.

Miercuri, în Slovenia, uniunea sin­di­cală ZSSS a anunţat că a venit timpul majorărilor salariale, acum că eco­nomia creşte sănătos, mai ales pentru angajaţii din sectorul real (din în­treprinderi), care au suportat cea mai mare parte din po­vara crizei financiare. 

Tot miercuri, Alianţa Uniunilor Sindicale Independente din Croaţia a avertizat că muncitorii din estul UE continuă să rămână în urma celor din vest la salarii. Avertismentul are la bază un studiu al Institutului Uniunii Sindi­cale Europene în care se arată că sala­riaţii din estul UE au salariile la jumătate faţă de cele ale angajaţilor din statele din vestul UE care au aderat înainte de 2004. Câştigurile angajaţilor din 11 state estice sunt la 43% (Croaţia) - 18% (Bulgaria) din media din vest. Slovenia este singura ţară în care salariaţii câştigă mai mult de 50% din media vestică.

Decalajul dintre salariile estice şi cele vestice s-a redus în anii 1990 şi cea mai mare parte a deceniului următor, dar cursa spre egalizare a fost oprită de criza economică din 2008, arată studiul citat. Pentru şase din 11 state membre estice decalajul a crescut în perioada 2008- 2016. Cel mai mare regres a fost observat la Croaţia, unde salariile s-au retras de la 43% din media vestică la 37%. Regrese au înregistrat şi România, Polonia, Ungaria, Cehia şi Slovenia.

Secretarul Confederaţiei Uniunii Sindicale Europene Esther Lynch a explicat că această tendinţă este rezultatul dialogului social slab şi al exploatării angajaţilor. „În timpul crizei economice, îngheţarea şi scăderea salariilor au fost mai răspândite în partea de est a UE. Desigur, diferenţele de productivitate şi costul traiului înseamnă că salariile nu ar trebui să fie la fel, dar aceasta nu explică diferenţele mari“, apreciază Lynch.

Ea subliniază că salariile din est ar trebui să crească mai mult decât inflaţia şi productivitatea pentru a compensa pentru exploatarea din trecut. Lynch mai spune că multinaţionalele din estul UE ar trebui să plătească salarii corecte şi să respecte drepturile angajaţilor în negocierile colective. Multe dintre aceste companii se poartă exemplar în ţările de origine, dar nu şi în est.

Uniunea Sindicala  din Croaţia a cerut majorarea salariului minim la 50% din salariul mediu naţional.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO