♦ Cheltuielile cu siguranţa şi cu ordinea publică din România consumă, anual, aproape 6% din bugetul consolidat al statului, dublu faţă de majoritatea statelor din UE ♦ Doar Bulgaria şi Letonia ne depăşesc.
Cazul din Caracal, în care se investighează uciderea a două tinere, a scos la iveală grave disfuncţionalităţi în ceea ce priveşte modul în care angajaţii Ministerului de Interne au tratat apelurile date de Alexandra, una dintre fetele ucise, la serviciul de urgenţă 112, dar şi un întreg şir de erori care au arătat lipsa de competenţă a poliţiei şi a serviciilor secrete.
Cu toate acestea, Ministerul de Interne şi cele patru servicii secrete, SRI, SIE, STS, SPP, care constituie principalii ordonatori de credite la capitolul siguranţă şi ordine publică, primesc aproape 6% din buget, adică dublu faţă de proporţia care se alocă pentru siguranţă şi ordine publică în UE.
Cum s-a ajuns într-o astfel de situaţie?
„Nu este atât de important procentul alocat de stat pentru aceste instituţii, ci modul în care sunt cheltuiţi aceşti bani. Cine se ocupă de educaţia şi de trainingul acestor angajaţi, nu cumva aceleşi persoane din instituţiile de învăţământ ale Ministerului Afacerilor Interne? Să nu uităm de scandalul recent de la Academia de Poliţie (privind plagiatele din tezele de doctorat ale unor lideri ai instituţiei –
n. red.). Este important cum cheltuim aceşti bani, de la banii alocaţi pentru personalul didactic până la ultimul poliţist dintr-un post aflat în comuna X. Atâta timp cât prin aceste instituţii plătim nişte datorii politice, acestea sunt rezultatele“, spune Sorin Roibu, managing partner al firmei de executive search Arthur Hunt, care a lucrat timp de zece ani ca ofiţer în Ministerul Apărării. Statul român alocă anual 2% din PIB – adică aproximativ 4 miliarde de euro – pentru cheltuielile cu siguranţa şi ordinea publică, arată datele Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene. Raportate la bugetul de cheltuieli al statului (care reprezintă 35% din PIB) costurile cu „paznicii“ şi cu poliţiştii români înseamnă 5,7% din cheltuielile totale din bugetul de stat.
O comparaţie cu celelalte state europene arată că sumele alocate de stat pentru siguranţă şi ordine publică plasează România pe locul trei în topul statelor UE cu cele mai mari cheltuieli, după Bulgaria (care alocă 7,2% din bugetul anual cu cheltuielile cu ordinea şi cu siguranţa publică) şi Letonia (cu 6% din cheltuielile bugetului consolidat alocat acestei destinaţii). „Atenuarea acestor rezultate ale sistemului nu se poate face până când nu se taie răul de la rădăcină, iar pentru ca acest lucru să se întâmple este nevoie de transformări sistemice şi de schimbări structurale majore, atât în rândul celor de la putere, cât şi în rândul celor din opoziţie“, a mai spus Sorin Roibu, care a fost în perioada 1996 – 2006 şef al personalului şi ofiţer de stat major în cadrul Direcţiei Personal din Comandamente Tactice, Operaţionale şi Strategice ale Ministerului Apărării.
El spune că a ales să îşi construiască o carieră pe cont propriu „din cauză că sistemul avea probleme mari legate de corupţie, iar aici nu mă refer la situaţii legate de bani – pentru că nu am dovezi-, ci legate de nepotisme“.
La nivelul celor 28 de state membre ale Uniunii Europene, datele centralizate de ZF arată că siguranţa şi ordinea publică reprezintă 3,7% din bugetul de cheltuieli al statelor în 2018.
În Franţa, spre exemplu, ordinea şi siguranţa „consumă“ doar 2,9% din cheltuielile totale ale statului, în timp ce în Germania ponderea este de 3,4%. Danemarca alocă cea mai mică importanţă acestor tipuri de costuri, care sunt în cuantum de numai 1,7% din cheltuielile guvernamentale totale.
Situaţia de la Caracal a condus la o serie de demisii sau de demiteri la nivel înalt, de la şeful Poliţiei Române, ministrul de interne, până la şeful Serviciului de Telecomunicaţii speciale.
„Avem nevoie de o reformă structurală, demiterile sunt praf în ochi pentru a se linişti spiritele. După Colectiv a fost aceeaşi emoţie populară şi tot nu s-a întâmplat nimic“, a concluzionat Roibu.
Pe capitole, în topul celor mai mari cheltuieli ale statului realizate în România se află cele cu protecţia socială (dar care consumă doar 33% din cheltuielile totale ale statului, sub media UE de 41%), afaceri economice (13% faţă de media UE de 9%), servicii publice generale (circa 12%, faţă de media UE de 13%), sănătate (12%, sub media UE de 15%), educaţie (8%, faţă de media UE de 10%) şi siguranţă şi ordine publică (6%, faţă de media UE de 4%) şi apărare (5%, faţă de media UE de 10%).
Analiza ZF a folosit cele mai recente date disponibile la Eurostat (2017/2018) şi a luat în considerare ponderea cheltuielilor alocate pe cele zece mari capitole din fiecare ţară raportată la cheltuielile guvernamentale totale. Principalele zece domenii care structurează bugetele de cheltuieli ale statelor sunt: protecţie socială, acţiuni economice (subvenţiile), servicii publice generale (inclusiv infrastructura), sănătate, educaţie, siguranţă şi ordine publică, locuinţe şi servicii comunale, recreaţie, cultură şi religie, apărare şi protecţia mediului.
Ce cuprind cele 10 tipuri de activităţi care „consumă“ bugetul public consolidat
♦ Cheltuieli guvernamentale totale – totalitatea cheltuielilor bugetului consolidate al statului (buget de stat, buget pensii publice, buget sănătate, bugete locale, alte instituţii de stat autofinanţate)
♦ Protecţie socială – pensii, alocaţii pentru copii, indemnizaţii pentru şomaj, subvenţii pentru locuinţe şi pentru încălzire, indemnizaţii pentru boli şi persoane cu dizabilităţi
♦ Acţiuni economice – acţiuni economice generale, pentru agricultură, păduri, energie, combustibil, mine, construcţii, transport-infrastructură, comunicaţii
♦ Servicii publice generale – organismele legislative şi executive, cu colectarea taxelor, serviciul datoriei publice, transferuri cu caracter general între diverse niveluri ale guvernului
♦ Sănătate – medicamente, echipamente, servicii de spitalizare şi de îngrijire
♦ Educaţie – educaţia pe toate nivelurile de învăţământ
♦ Siguranţă şi ordine publică – poliţie, pompieri, justiţie, penitenciare, servicii secrete
♦ Locuinţe şi servicii comunale – subvenţii şi construcţia de locuinţe, dezvoltare urbană, furnizare de apă şi canalizare, iluminatul străzilor
♦ Recreaţie, cultură şi religie – servicii recreaţionale, sportive şi culturale, servicii TV şi de editare de publicaţii, religie
♦ Apărare – apărare civilă şi militară
♦ Protecţia mediului – managementul deşeurilor şi al apelor uzate, combaterea poluării, protecţia biodiversităţii.
adelina.mihai@zf.ro
