Caută doar în titlu
ZF 24

De ce nu se organizează medicii de familie pentru a asigura un serviciu de permanenţă astfel încât pacienţii să nu sufoce secţiile de urgenţă din spitale cu probleme minore? De ce CNAS nu poate cere mediciilor de familie să se organizeze prin centre de permanenţă?

Medicina de familie, care numără 12.000 de spe­cialişti, urmează să sem­neze la 31 martie 2020 contractul-cadru cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, iar întrebarea este de ce Casa nu poate impune asigurarea unui serviciu de permanenţă pentru pacienţii cu probleme minore astfel încât camerele de urgenţă din spitale să nu mai fie aglomerate.

„În jur de 20-25% dintre cazurile de la urgenţă ar putea fi rezolvate de medicul de familie la cabinet. Cele mai frecvente pro­bleme sunt cele febrile, urmate de patologiile respiratorii, ORL. Centrele de permanenţă sunt o soluţie bine gândită, pacientul să sune la centru şi prin rotaţie să existe un medic, însă acestea sunt puţine, iar pacienţii nu ştiu de ele“, a spus Mircea Lupuşoru, managerul Spitalului Colţea din Bucureşti.

De cealaltă parte, Rodica Tănăsescu, medic de familie şi vicepreşedintele Asociaţiei Medicilor de Familie Bucureşti, spune că există în rândul pacienţilor conceptul că în urgenţă primesc servicii gratuite, chiar dacă nu sunt asiguraţi şi astfel se produc aceste abuzuri.

„Centrele de permanenţă sunt o soluţie relativă. În oraşele mari nu sunt solicitate atât de mult şi necesită o finanţare distinctă. Am propus acum opt ani să existe centru de permanenţă în curtea fiecărui spital, iar pacienţii să treacă mai întâi acolo, pe urmă să fie preluaţi de urgenţe dacă este cazul“, a spus Rodica Tănăsescu.

Rodica Tănăsescu nu a răspuns la întrebarea dacă medicii de familie ar trebui să se organizeze în gru­puri de permanenţă astfel încât pacienţii să ştie când nu pot adresa medicul la ce centru de permanenţă să meargă pentru a nu aglomera secţiile de urgenţă.

În Bucureşti nu există un centru de permanenţă, a mai spus Tănăsescu.Din lipsa centrelor de permanenţă au de câştigat clinicile private, unde o consultaţie costă între 170 şi 200 de lei, la care ajung pacienţii din lipsa unui medic la care să apeleze după terminarea programului medicului de familie.

Centrele de permanenţă lipsesc din multe oraşe mari, iar medicii de familie nu informează pacienţii asiguraţi că există opţiunea de a primi asistenţă gratuit pentru problemele minore de sănătate.

Astfel se ajunge la aglomeraţia din secţiile de urgenţă, unde pacienţii aşteaptă chiar şi două-trei ore după triajul făcut de medicii de la urgenţă.

Rodica Tănăsescu, medic de familie şi vicepreşedintele Asociaţiei Medicilor de Familie Bucureşti: Am propus acum opt ani să existe centru de permanenţă în curtea fiecărui spital, iar pacienţii să treacă mai întâi acolo, pe urmă să fie preluaţi de urgenţe dacă este cazul.

Centrele de permanenţă trebuie să aibă minimum cinci medici de familie şi cinci asistente care să facă gărzi, iar Direcţia de Sănătate Publică din cadrul fiecărui judeţ dă avizul pentru înfiinţarea unui centru.

O asistentă din cadrul unui cabinet de familie din Bucureşti a spus că medicul este plecat în concediu timp de două săptămâni, perioadă în care pacienţii sunt consultaţi de „altcineva“. La un alt cabinet de familie individual nu a răspuns nimeni la ora 15, iar în call center-ul reţelei Regina Maria programarea în cazul unui pacient pentru un medic de familie a fost la 14 februarie sau în secţia de urgenţe din spitalul Euroclinic.

„Un număr foarte mare de pacienţi se prezintă la urgenţe la Spitalul Grigore Alexandrescu pentru probleme de la lovituri la degete, până la cazurile grave. Medicina primară nu există. Chiar dacă se duc la medicii de familie, aceştia îi trimit cu bilet de trimitere tot în spital“, a spus Alexandru Ulici, managerul Spitalului de urgenţă pentru copii Grigore Alexandrescu.

Şeful Spitalului de copii Grigore Alexandrescu, unul dintre cele mai mari spitale pediatrice din ţară, spune că soluţia este ca medicii să se perfecţioneze prin cursuri de urgenţă, astfel încât să nu se rezume la a elibera doar un bilet de trimitere.

„Am cerut să vină acasă la consultaţie în timpul programului de teren. Adică luni de la 12  la 13 scrie că are teren şi am cerut să vină luni acasă în intervalul acesta şi mi s-a spus că nu face consultaţie acasă“, a spus Mirabela, o pacientă din Bucureşti.

Programul unui medic de familie din reţeaua Regina Maria în săptămâna 27-31 ianuarie este de la ora 8 la 15 în două zile, de la 13 la 20 în două zile. Marţi medicul nu are program disponibil pe site-ul reţelei.

În 2018, numărul total de medici de familie a fost de 12.000 de persoane, în uşoară scădere faţă de anul anterior, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică.

Numărul total de medici s-a ridicat la 58.000 de persoane anul trecut, în creştere cu 2% faţă de anul anterior, arată datele de la Statistică. În ultimele două decenii, numărul de medici a crescut cu 40%, însă în continuare repartiţia medicilor în sistemul de sănătate este deficitară.

Alexandru Ulici, managerul Spitalului de urgenţă pentru copii Grigore Alexandrescu: Medicina primară nu există. Chiar dacă se duc la medicii de familie, aceştia îi trimit cu bilet de trimitere tot în spital.

AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.